O nouă rectificare bugetară va fi supusă votului în şedinţa de joi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), urmând ca, dacă se aprobă, să fie reduse cu 175 de milioane de lei fondurile de la infrastructură. În schimb, va fi suplimentat cu 16,7 milioane de lei bugetul pentru biserici şi pentru Administraţiei Monumentelor. De asemenea, municipalitatea vrea să majoreze cu până la 400 de milioane de lei capitalul social pentru societăţile proprii, care fac parte din Holdingul Municipal "Bucureşti - Capitală europeană”, precum şi să acorde împrumuturi pentru acestea în valoare totală de aproximativ 130 de milioane de lei, potrivit proiectelor aflate pe ordinea de zi a CGMB.
Rectificare bugetară - aproape 175 de milioane de lei mai puţini la străzi, dar cu 16,7 milioane de lei mai mult la biserici
Potrivit proiectului de hotărâre privind rectificarea bugetară aflat pe ordinea de zi a şedinţei de joi a CGMB, ar urma să fie redus bugetul alocat pentru înfiinţarea de noi subunităţi de pompieri în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti – Ilfov, de la 3 milioane de lei la 298.000 de lei, precum şi cel pentru achiziţionarea de echipamente şi maşini, de la 54,5 milioane de lei, la 11,6 milioane de lei.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
De asemenea, fondurile pentru restaurarea Palatului Voievodal „Curtea Veche” se reduc cu 6,2 milioane de lei, de la 6,7, la fel şi cele pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic din Centrul Istoric - cu 1,4 milioane de lei, de la 1,5 milioane de lei.
Bugetul proiectului Esplanada din zona Unirii, care ar urma să cuprindă o sală de concerte, o pinacotecă, precum şi o secţiune pentru Muzeul Literaturii, se reduce cu 1,1 milioane de lei, iar implementarea unui sistem de transport cu bicicleta în zona centrală a Capitalei va fi făcută cu 1 milion de lei, cu 4 milioane de lei mai puţin decât fusese alocat iniţial.
Ar urma să se ia bani şi de la salubritate – peste 16,5 milioane de lei, iar bugetul pentru colectarea, tratarea şi distrugerea deşeurilor va fi redus cu peste 3 milioane de lei (de la 3,8 milioane de lei).
Conform proiectului de hotărâre, fondurile vor fi reduse şi la secţiunea transporturi, astfel că, în loc de aproape 1,1 miliarde de lei, vor fi alocaţi puţin peste 9,1 milioane de lei.
În ceea ce priveşte străzile şi parcările din Bucureşti, bugetul alocat ar urma să fie redus cu peste 1,7 milioane de lei (de la 4 milioane de lei). Astfel, proiectul privind traseul prioritar pietonal şi de biciclişti va beneficia de doar 100.000 de lei, redus de la 3,5 milioane de lei, iar bugetul alocat pentru construirea parcărilor subterane în Piaţa Constituţiei, la Sala Palatului şi în Piaţa Rahova, de 8,1 milioane de lei, va rămâne la 400.000 de lei.
Pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, fezabilitate şi a altor sudii aferente obiectivelor de investiţii, va fi redus bugetul pentru modernizarea Pieţei Eroii Revoluţiei şi construirea pasajului pietonal de la 8,1 milioane de lei, la 1,1, pentru reabilitarea sistemului rutier şi liniei de tramvai pe Bd. Liviu Rebreanu, de la 13,8 milioane de lei la 11,8 milioane de lei, reabilitarea sistemului rutier şi a liniilor de tramvai pe Şoseaua Pantelimon, de la 68,2 milioane de lei la 29,9 milioane de lei, proiectul de penetraţie Splaiul Independenţei – Ciurel – Autostrada Bucureşti-Piteşti va avea buget de 55 de milioane de lei, urmând să fie redus cu 35 de milioane de lei, iar cel alocat iniţial pentru Prelungiea Ghencea – Domneşti va scădea cu 4,9 milioane de lei (de la 5 milioane de lei).
Pentru semaforizarea a 38 de intersecţii noi nu vor mai fi alocate fonduri.
În schimb, va fi suplimentat bugetul Centrului de Creaţie, Artă şi Tradiţie (CREART), care va avea 63,2 milioane de lei, cu 10,5 milioane de lei mai mult. Va fi suplimentat şi bugetul Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, cu peste 10 milioane de lei, astfel încât instituţia va avea un buget de 127,5 milioane de lei. Din această sumă, 10,7 milioane de lei vor merge la biserici şi parohii, la care se adaugă 1,5 milioane de lei pentru Arhiepiscopia Bucureştilor şi 4,5 milioane de lei pentru Patriarhia Română (suplimentat de la 15 milioane de lei la 19,5 milioane de lei).
Pentru realizarea ansamblului monumental Regele Ferdinand I, se majorează fondurile de la 7 milioane de lei la aproape 15,8 milioane de lei şi se alocă aproximativ 1,1 milioane de lei pentru realizarea monumentului Regina Maria a României. Pentru lucrările de reparaţii la Pasajul Latin se elimină bugetul de 650.000 de lei.
Pentru Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA), bugetul se majorează cu un milion de lei (de la 10,9 milioane de lei), iar cel al Administaţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane ar urma să fie şi el majorat cu aproape 1,5 milioane de lei.
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a susţinut, miercuri, într-un comunicat de presă, că municipalitatea "nu taie bani de la proiectele de infrastructură sau investiţii”, ci este vorba de o rectificare bugetară conform legislaţiei în vigoare, care ţine cont de etapizarea proiectelor în curs".
"Nu este în niciun caz vorba de tăieri în sensul diminuării creditelor de angajament multianuale, ceea ce ar putea pune sub semnul întrebării finalizarea unui proiect, ci doar redirecţionarea creditelor bugetare din 2017, respectiv a sumelor care, din motive obiective, nu pot fi cheltuite până la sfârşitul acestui an. În plus, la o serie de obiective de investiţii, aflate în fază incipientă, studiile de fezabilitate şi proiectele tehnice vor fi întocmite de către Compania Municipală Dezvoltare Durabilă Bucureşti S.A., întrucât cu toată întârzierea generată de procedura de înfiinţare a companiei, termenele de finalizare vor fi scurtate substanţial", a susţinut Firea, într-un comunicat de presă transmis pentru a răspunde acuzaţiilor privind tăierile de fonduri, la rectificare, pentru domenii importante.
Majorarea capitalului social pentru societăţile din Holdingul Municipal "Bucureşti - Capitală europeană” şi acordarea de împrumuturi de aproximativ 130 de milioane de lei pentru acestea
Municipalitatea vrea să majoreze capitalul social cu până la 400 de milioane de lei pentru societăţile proprii, care fac parte din Holdingul Municipal "Bucureşti - Capitală europeană”, precum şi să acorde împrumuturi pentru acestea în valoare totală de aproximativ 130 de milioane de lei.
Potrivit proiectelor de hotărâre aflete pe ordinea de zi de joi a CGMB, împrumuturile trebuie rambursate integral în termen de un an, iar în cazul nerespectării termenului stabilit vor fi aplicate majorări de întârziere. În expunerile de motive se precizează că banii sunt necesari pentru acoperirea cheltuielilor de personal, pentru materiale şi dotarea sediilor.
Societăţile comerciale nou înfiinţate de primărie sunt Compania Municipală Tehnologia Informaţiei Bucureşti SA, Compania Municipală Sport Pentru Toţi SA, Compania Municipală Managementul Transportului Bucureşti SA, Compania Municipală Publicitate şi Afişaj Bucureşti SA, Compania Municipală Pază şi Securitate Bucureşti SA, Compania Municipală Iluminat Public Bucureşti SA, Compania Municipală Imobiliară Bucureşti SA, Compania Municipală Întreţinerea Arborilor şi Spaţiului Verde Bucureşti SA, Compania Municipală Protecţie Civică şi Voluntariat Bucureşti SA şi Compania Municipală Eco Igienizare Bucureşti SA, Compania Municipală Dezvoltare Durabilă Bucureşti SA, Compania Municipală Energetică Bucureşti SA, Compania Municipală Consolidări SA, Compania Municipală Străzi, Poduri şi Pasaje Bucureşti SA, Compania Municipală Parking Bucureşti SA, Compania Municipală Managementul Traficului Bucureşti SA, Compania Municipală Medicală Bucureşti SA, Compania Municipală Turistică Bucureşti SA, Compania Municipală Parcuri şi Grădini Bucureşti SA şi Compania Municipală Agrement Bucureşti SA, Trustul de Clădiri Metropolitane Bucureşti SA.
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, susţine că Holdingul Municipal "Bucureşti Capitală Europeană” a fost înfiinţat tocmai pentru a se schimba fundamental modul în care s-a lucrat până acum în administraţia publică locală, iar rezultatul va fi o accelerare a procedurilor şi o simplificare a birocraţiei.
Ea mai spune că acuzaţiile referitoare la capitalizarea acestor societăţi sunt nefondate şi au la bază interese strict politice şi precizează că salariile directorilor firmelor din Holdingul Municipal sunt cuprinse între 8.000 şi 14.000 de lei.
"Toate aceste societăţi trebuie să devină funcţionale înainte de a începe să presteze servicii sau să execute lucrări, şi de aceea acuzaţiile referitoare la capitalizarea acestora sunt nefondate şi au la bază interese strict politice. Salarizarea la nivelul întregului Holding Municipal se face în conformitate cu Art. 37 din OUG 109/2011, în funcţie de domeniul de activitate şi în marjele comunicate de Institutul Naţional de Statistică la nivel naţional. Pentru exemplificare, salariile directorilor societăţilor din Holdingul Municipal sunt cuprinse între 8.000 şi 14.000 lei, în timp ce în Primăria Capitalei salariile persoanelor cu funcţii de conducere sunt cuprinse între 11.000 lei (director general adjunct, director executiv sau director instituţie subordonată) şi 11.800 lei (director general, arhitect şef)", susţine Firea într-un comunicat de presă transmis miercuri, .
Ea mai susţine organigramele societăţilor "sunt maximale şi vor fi ocupate etapizat, în funcţie de obiectul de activitate, de data la care va demara activitatea si de volumul de lucrari, comenzi".
"În ce priveşte afirmaţii de genul "au fost alocaţi 400 de milioane de lei pentru majorări de capital şi împrumuturi acordate noilor societăţi, bani care se vor duce pe salarii, maşini şi chirii pentru sedii”, aceasta este o abordare tendenţioasă, simplistă şi inexactă. În realitate, din această sumă, 300 milioane lei reprezintă doar majorarea de capital social de la Compania Municipală Energetica, bani care nu se pot duce pe salarii sau cheltuieli curente, ci vor fi folosiţi exclusiv pentru investiţii în sistemul de termoficare al Capitalei. De asemenea, sume importante vor fi acordate pentru investiţii către Managementul Traficului (11 milioane lei), Străzi, Poduri şi Pasaje (20 milioane lei), Parcuri şi Grădini (20 milioane lei)", mai susţine Firea.
Acord de principiu pentru achiziţionarea a 100 de ambulanţe pentru Serviciul de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov
Consilierii generali îşi vor da, joi, în şedinţa CGMB, acordul de principiu pentru achiziţionarea a 100 de ambulanţe pentru Serviciul de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov (SABIF). Suma totală necesară se ridică la 8,5 milioane de euro, urmând ca 4,6 milioane de euro din aceasta să fie plătită din dividendele pe care municipalitatea le are de încasat de la Apa Nova.
"(...) SABIF solicită sprijinul în demersurile de a achiziţiona un număr de 100 de ambulanţe care să creeze premisele unui nivel optim de asigurare a asistenţei medicale de urgenţă prespitalicească la nivelul Municipiului Bucureşti”, se arată în proiectul de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB).
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a anunţat, săptămâna trecută, că suma necesară pentru achiziţia ambulanţelor este de 8,5 milioane de euro, din care 4,6 milioane de euro provin din dividendele pe care le are de încasat municipalitatea de la Apa Nova, restul de sumă urmând să fie acoperită din bugetul local.
Managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, Alis Grasu, a precizat, la rândul său, că din parcul de intervenţie al Serviciului, care conţine 108 ambulanţe, 68 sunt depăşite din punct de vedere tehnic.
"Pentru noi, aceste ambulanţe reprezintă cu totul şi cu totul alt orizont. (...) Cu ajutorul acestor ambulanţe, suntem convinşi că vom reuşi să înlocuim o parte din ambulanţele care au mai mult de 11 ani vechime, iar cu celelalte vom creşte capacitatea de intervenţie la niveul regiunii Bucureşti-Ilfov. Ţin să subliniez că aceste ambulanţe vor corespunde standardului naţional, deci vor fi din toate punctele de vedere compatibile”, a spus Alis Grasu.
Terenurile din cartierul Henri Coandă ar putea intra în administrarea CGMB pentru realizarea bazinelor de retenţie şi staţiilor de preepurare
Suprafeţele de teren din ansamblul de locuinţe Henri Coandă ar putea trece din administrarea Consiliului Judeţean Ilfov în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), pentru realizarea bazinelor de retenţie şi a staţiilor de preepurare, conform unui alt proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei CGMB, prin care consilierii generali vor solicita Consiliului Judeţean Ilfov transmiterea acestor terenuri.
"Aceste suprafeţe de teren care urmează a fi trecute în proprietatea Municipiului Bucureşti în vederea edificării lucrărilor bazinelor de retenţie şi a staţiilor de preepurare sunt aferente contractului de proiectare şi execuţie lucrări nr. 279 din 30.12.2013 privind obiectivul Realizarea reţelelor publice de alimentare cu apă, canalizare, iluminat public, precum şi a drumurilor aferente ansamblului de locuinţe Henri Coandă, sect. 1 – Lot II derulat de Municipiul Bucureşti”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
În şedinţa din 30 iunie, consilierii generali au aprobat un proiect de hotărâre privind solicitarea către Consiliul Judeţean Ilfov a trecerii celor 27 de străzi ale cartierului "Henri Coandă” în domeniul public al municipiului Bucureşti.
În proiectul de hotărâre, municipalitatea precizează că a fost obligată printr-o sentinţă din 2008 să atribuie prin licitaţie publică lucrările de utilităţi privind introducerea reţelelor de alimentare cu apă, canalizare şi drumuri în cartierul „Henri Coandă”.
Astfel, primăria a atribuit două contracte de proiectare şi execuţie, însă o clauză dintr-unul dintre contracte se precizează că ordinul de începere pentru execuţie va fi lansat abia după clarificare situaţiei juridice a terenurilor, dar nu mai târziu de trei zile, în caz contrar, partea de execuţie din contract se reziliază de la sine.
Prin două acte adiţionale, termenul s-a prelungit până în 30 septembrie 2017.
În prezent, cele 27 de străzi din cartierul "Henri Coandă” nu au reţele de alimentare cu apă, canalizare şi iluminat public.
"Micuţa Picasso”, cetăţean de onoare al Bucureştiului
Pictoriţa Alexandra Nechita, cunoscută drept "micuţa Picasso”, ar putea primi titlul de cetăţean de onoare al Capitalei, "în semn de recunoaştere pentru promovarea şi susţinerea valorilor artistice româneşti”.
"Picturile abstracte, în care artista îmbină cubismul caracteristic operei lui Picasso cu culorile vii ale lui Matisse, au încântat criticii de artă, precum şi numeroasele personalităţi ale lumii (regina Angliei, împăratul Japoniei) care i-au cumpărat tablourile. Operele Alexandrei Nechita se regăsesc în muzee din întreaga lume, de la colecţia de artă a Vaticanului, până la colecţii particulare deţinute de celebrităţi recum David Letterman, Whoopi Goldberg sau Calvin Klein”, se arată în expunerea de motive a proiectului aflat pe ordinea de zi a şedinţei CGMB.
Alexandra Nechita s-a născut în 1985 în Vasului şi s-a stabilit împreună cu părinţii ei în SUA. A început să picteze de la doi ani, iar la opt ani a avut prima expoziţie personală la Biblioteca Municipală din Los Angeles.
În 1991, "micuţa Picasso”, aşa cum a fost supranumită, a fost selectată de către ONU pentru a conduce o iniţiativă de artă în peste 100 de ţări, iar în 2008 a absolvit UCLA, obţinând o diplomă în Arte Plastice.
Marţi, artista a expus pentru prima dată la Bucureşti, în Piaţa Ateneului Român, "Grădina cu sculpturi”, în cadrul Zilelor Bucureşti, expoziţie ce va putea fi vizitată până în 19 octombrie.
Expoziţia "Grădina cu sculpturi" este organizată de Arcub şi prezintă opt lucrări ale artistei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
