Secretarul de stat din Ministerul Mediului Ionuţ-Sorin Banciu a afirmat, în cadrul unei mese rotunde pe teme de Mediu româno-poloneză, că între cele două ţări sunt ”contexte similare” şi ele au ”valori şi ameninţări comune”. ”România şi Polonia au multe similarităţi în ceea ce priveşte provocările viitoare aduse de noile procese legislative de la nivelul Uniunii Europene privind protecţia naturii, managementul vieţii sălbatice şi pădurilor”, a arătat el.
Secretarul de stat Ionuţ-Sorin Banciu a participat, marţi, alături de Małgorzata Golińska, secretar de stat din cadrul Ministerului Climei şi Mediului din Polonia, la Masa Rotundă pe teme de Mediu organizată la sediul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în marja desfăşurării sedinţei comune de Guvern România-Polonia.
Potrivit Ministerului Mediului, printre temele discutate s-au aflat Legea privind restaurarea naturii, Strategia UE 2030 privind Biodiversitatea, managementul carnivorelor mari şi integritatea Fondului Forestier Naţional.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”România şi Polonia au multe similarităţi în ceea ce priveşte provocările viitoare aduse de noile procese legislative de la nivelul Uniunii Europene privind protecţia naturii, managementul vieţii sălbatice şi pădurilor. Am identificat multe contexte similare între ţările noaste şi împărtăşim valori şi ameninţări comune, aşa că este necesară o colaborare mai profundă în toate aspectele acoperite de întâlnirea bilaterală”, a declarat secretarul de stat Ionuţ-Sorin Banciu.
În ceea ce priveşte Legea privind restaurarea naturii, România şi Polonia au experienţe similare în gestionarea habitatelor forestiere, deoarece ambele ţări se confruntă cu provocări legate de punerea în aplicare a directivelor Natura 2000. Ţara noastră poate împărtăşi o evaluare foarte recentă a stării habitatelor pădurilor din 4 mari situri Natura 2000, pe care le considerăm valoroase din perspectiva negocierilor viitoare, se arată în comunicatul transmis de Ministerul Mediului.
Referitor la Strategia UE 2030 privind Biodiversitatea, MMAP a iniţiat un proces, în mai multe parcuri naţionale, pentru a implementa protecţia strictă de minim 75% din suprafaţă, conform recomandărilor IUCN. Ţara noastră a acumulat o experienţă semnificativă în ceea ce priveşte identificarea cartografică şi protecţia pădurilor virgine şi cvasi-virgine, iar acum peste 70.000 ha sunt puse sub protecţie pentru generaţiile viitoare.
”De asemenea, România găzduieşte una dintre cele mai importante şi bine conservate populaţii de carnivore mari din Europa. Acesta constituie un motiv de mândrie, dar şi o responsabilitate uriaşă care este împărtăşită doar cu câteva ţări UE, inclusiv Polonia. MMAP a iniţiat un nou proiect de evaluare a populaţiei de urşi pe baza metodelor ştiinţifice, a nivelului actual al populaţiei, dar şi a densităţilor, având ca scop reducerea conflictelor, îmbunătăţirea coexistenţei, comunicării şi conştientizării”, mai scrie în comunicat.
În ceea ce priveşte integritatea Fondului Forestier Naţional, România a investit foarte mult în ultimii ani în îmbunătăţirea transparenţei şi trasabilităţii materialelor lemnoase, iar acum SUMAL 2.0 poate fi considerat unul dintre cele mai inovatoare sisteme din Europa şi nu numai.
În acelaşi timp, România a adoptat noua Strategie Naţională pentru Păduri 2030 (SNP30), un plan naţional de implementare pentru Strategia UE pentru Păduri, Strategia UE pentru Biodiversitate precum şi pentru obiectivele climatice ale sectorului forestier.
De asemenea, MMAP se află, în prezent, în procesul de elaborare a unui nou Cod Silvic care va implementa obiectivele strategice incluse în SNP30.
”Legea privind restaurarea naturii propusă de UE, implementarea Strategiei UE privind Biodiversitatea, precum şi strategia UE pentru Păduri vor crea provocări comune, dar şi oportunităţi uriaşe de a lucra împreună pentru a profila mai bine regiunea noastră, la nivelul UE. Soluţiile pe care ţările noastre deja le implementează la nivel naţional în aceste domenii ar putea fi dezvoltate în continuare pentru a deveni modele de bună practică la nivel european, aşa că ar trebui să continuăm să ne sprijinim reciproc în negocierile UE”, a subliniat Ionuţ-Sorin Banciu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
