Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a afirmat, luni, de Ziua Internaţională a Medicinei de Urgenţă, că această specializare ar fi fost mult mai departe, dacă “sistemul” nu s-ar fi opus modificărilor şi ar fi susţinut dezvoltarea ei. Arafat afirmă că există diferenţe majore între medicina de urgenţă – respectiv Unităţile de Primiri Urgenţe şi sectiile normale dintr-un spital. Una dintre acestea ţine de numărul mult mai mare de persoane care sunt tratate, iar alta de faptul că Urgenţele nu pot refuza pacienţi.
“Romania este recunoscută la nivel international ca fiind printre ţările pionere în înfiinţarea si dezvoltarea medicinei de urgenţă, atât ca şi sistem, cât şi ca specialitate (...) Nu exagerez dacă spun că am fi fost mult mai departe astăzi şi am fi evitat multe din problemele cu care se confruntă specialitatea în zilele noastre, dacă “sistemul” ne-ar fi lăsat să dezvoltăm această specialitate, şi implicit Rezidentiatul în acest domeniu, aşa cum intenţionăm să o facem încă de la începutul anilor 2000”, a transmis, luni, Raed Arafat, de Ziua Internaţională a Medicinei de Urgenţă.
Şeful DSU susţine că multe propuneri au fost respinse, de-a lungul anului, de funcţionarii sistemului sau de specialiştii din alte domenii, fiind considerate fie deplasate, fie chiar periculoase pentru sistemul existent, prin crearea de excepţii şi de noi abordări.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Mulţi nici în ziua de astăzi nu acceptă aceste abordări ieşite din tiparul sistemului şi învăţământului medical din ţară noastră”, a mai transmis Arafat.
Acesta afirmă, de asemenea, că ”resursa umană este cea mai valoroasă componentă”.
”Cu cât această este mai bine pregătită şi mai dedicată domeniului în care activează, crezând în el şi având vocaţia necesară, cu atât sistemul este mai puternic şi mai rezilient faţă de provocările continue la care acesta este supus, atât pe plan naţional cât şi internaţional”, a mai afirmat Arafat.
Acesta explică faptul că în acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat, sistemul include voluntari (elevi, studenţi şi persoane din diferite domenii şi meserii care ştiu să acorde primul ajutor), paramedici pompieri, salvamontisti, asistenţi medicali, medici generalişti cu atestat în medicină de urgenţă şi medici specialişti care fac o pregătire de 5 ani de rezidenţiat în acest domeniu.
Acesta a explicat câteva diferenţe majore între o secţie obişnuită de spital şi o Unitate de Primiri Urgenţe.
• O unitate de primiri urgenţe vede peste o sută de pacienţi, în medie, în fiecare zi. Dintre aceştia, aproximativ 20% sunt internaţi în diferite secţii sau transferaţi la alte spitale. În orice altă secţie dintr-un spital există un rulaj maxim de 10-15 pacienţi / 24 ore.
• O secţie din spital, odată ce are paturile ocupate, refuză de regulă orice pacient nou. Comparativ, o unitate de primiri urgenţe nu are cum să-şi închidă porţile dacă este supra-aglomerată.
• Medicii şi personalul din unităţile de primiri urgenţe şi din sectorul prespitalicesc au contact şi sunt expuşi publicului într-un mod mult mai intens decât oricare altă specialitate
• Medicii de urgenţă şi în general personalul din sectorul de urgenţă, practică această specialitate în medii necontrolate, sub văzul tuturor, cum ar fi domiciliul pacientului, stradă, spaţii publice sau aglomerate, zone greu accesibile şi unităţile de primiri urgenţă, unde accesul este neîngrădit, comparativ cu colegii lor care îşi practică specialitatea în spaţii mai controlate şi pe secţii cu acces limitat.
• Colaborarea interdisciplinară între medicii de urgenţă şi colegii lor din alte specialităţi este una extrem de importantă. Spre exemplu, dacă un coleg din altă specialitate, în timpul unei gărzi, nu înţelege această colaborare, riscul este că întreagă activitate dintr-o unitate de primiri urgenţe să fie perturbată, cu impact negativ asupra pacienţilor.
• Medicina de urgenţă în faza prespitalicească nu poate fi practicată fără implicarea mai multor profesii care fie să lucreze cot la cot cu medicii şi personalul dedicat acestui domeniu - şi mă refer aici în mod deosebit la pompierii, salvamontiştii, lucrătorii sistemului 112 şi piloţii, fie să asigure sprijinul necesar că astfel de misiuni să se desfăşoare în condiţii de siguranţă şi normalitate - şi aici mă refer la forţele de ordine publică.
• Unităţile de primiri urgenţă, unde se practică specialitatea de medicină de urgenţă de către medicii specialişti în acest domeniu, sunt direct interconectate cu activitatea din prespital, mai ales prin SMURD. De aceea există o dependenţă a SMURD faţă de unităţile de primiri urgenţe care asigura medicii şi asistenţii pentru ambulanţele de terapie intensivă mobilă şi componentă aeriană a acestuia. Această relaţie directă nu există în niciun alt domeniu sanitar
Raed Arafat s-a referit şi la tema din acest an Zilei Medicinei de Urgenă, respectiv schimbările climatice şi impactul acestora asupra practicii în domeniul medicinei de urgenţă.
”Fenomenele meteo extreme au un impact, dovedit ştiinţific, asupra sănătăţii umane şi un rol major în agravarea bolilor cronice sau apariţia unor noi boli contagioase sau de altă natură, în regiuni ale lumii în care astfel de boli nu erau prezente. Impactul tuturor acestor fenomene este unul direct şi tot mai pronunţat asupra sistemelor de răspuns la urgenţă, incluzând aici şi sistemul medical de urgenţă, sistem care trebuie să se adapteze şi să se pregătească pentru a face faţă acestor noi provocări”, a mai transmis Arafat.
”Este evident când vorbim de medicină de urgenţă că vorbim, în egală măsură, şi de situaţiile cu un număr mare de persoane afectate care necesită îngrijiri medicale de urgenţă. Astfel, medicina de dezastre este indisolubil legată de medicină de urgenţă, iar medicii de urgenţă şi personalul din sectorul medical de urgenţă, fie că vorbim de unităţile de primiri urgenţe sau de serviciile de urgenţă prespitalicească, trebuie să fie foarte bine pregătiţi, iar sistemul foarte bine dotat”, a adăugat Arafat.
Acesta s-a referit şi la ”rolul major pe care l-a avut Ministerul Afacerilor Interne în dezvoltarea sistemului medical de urgenţă”.
”Înfiinţarea în 2014 a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă în cadrul MAI, a stat la baza dezvoltării sistemului integrat şi al conceptului modern de protecţie / apărare civilă în România în ultimii zece ani. Totodată, sprijinul acordat pe parcursul ultimilor ani în dotarea serviciilor medicale de urgenţă cu mijloace şi echipamente de intervenţie, inclusiv a serviciilor de ambulanţă, este o dovadă a implicării Ministerului Afacerilor Interne în evoluţia acestui sistem încă de la începuturile sale în anii 90”, a mai transmis Arafat.
Acesta s-a referit şi la ”provocările şi riscurile” cu care se confruntă sistemul: ”Este nevoie de un sprijin şi mai mare decât cel de până acum şi de o înţelegere aparte a acestui domeniu, departe de orgoliile personale şi de grup, care nu deservesc societăţii”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
