Progresele înregistrate de cercetătorii de la UC San Francisco (UCSF) i-au permis unui bărbat paralizat să controleze un braţ robotic, imaginându-şi mişcările pe care doreşte să le facă. Interfaţa creier-computer (ICC, în engl. BCI) a funcţionat un timp record de şapte luni, fără a fi nevoie să fie ajustată.
Prin intermediul unui dispozitiv care transmite semnale de la creierul său la un computer, bărbatul a fost capabil să apuce, să mute şi să arunce obiecte doar imaginându-şi că efectuează aceste acţiuni.
Dispozitivul, cunoscut sub numele de interfaţă creier-computer (ICC, în engl. BCI), a funcţionat un timp record de şapte luni, fără a fi nevoie să fie ajustat. Până acum, astfel de dispozitive au funcţionat doar o zi sau două.
ICC se bazează pe un model de inteligenţă artificială (AI) care se poate adapta la micile schimbări care au loc în creier atunci când o persoană repetă o mişcare - sau, în acest caz, o mişcare imaginată - şi învaţă să o facă într-un mod mai rafinat.
Cheia acestei descoperiri a fost descoperirea modului în care activitatea creierului se modifică zi de zi atunci când un participant la studiu îşi imaginează în mod repetat că face anumite mişcări.
Odată ce AI a fost programată să ţină cont de aceste schimbări care au loc în creier, interfaţa a funcţionat luni la rând.
Micii senzori implantaţi pe suprafaţa creierului pacientului au detectat activitatea cerebrală atunci când participantul la studiu şi-a imaginat că se mişcă.
Un model de inteligenţă artificială a decodat activitatea cerebrală a pacientului în mişcări care au condus braţul robotic. Participantul a putut face braţul robotic să ridice blocuri, să le întoarcă şi să le mute în locuri noi.
El a putut chiar să deschidă un dulap, să scoată o ceaşcă şi să o apropie de un dozator de apă.
Pentru persoanele cu paralizie, capacitatea de a se hrăni singure sau de a bea apă le-ar schimba viaţa.
Dr. Ganguly crede că acest lucru este realizabil.
„Sunt foarte încrezător că odată ce am învăţat cum să construim sistemul putem face ca acest lucru să funcţioneze”, a declarat într-un comunicat cercetătorul principal, medicul neurolog, dr. Karunesh Ganguly de la UCSF.
Studiul lor a fost publicat joi, în revista Cell.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
