Conf. Univ. Dr. Marius Ungureanu, director - Departamentul de Sănătate Publică, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, a vorbit pentru News.ro despre schimbările care ar trebui făcute în sistem în contextul studiului „Health at a Glance: Europe 2024. State of Health in the EU”, publicat recent de Comisia Europeană şi OCDE. Conform acestui raport, suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze tratabile şi pe antepenultimul loc la numărul de decese din cauze prevenibile. Dr. Ungureanu a explicat că încă România nu a reuşit să inverseze piramida serviciilor de sănătate, concentrate foarte mult în sectorul spitalicesc şi mult mai puţin în asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate. Medicul se referă şi la ”eterna problemă a politizării sistemului de sănătate”. ”Câtă vreme nu vom înţelege că, deşi sănătatea este o decizie politică, influenţa factorului politic trebuie să se limiteze exclusiv la poziţiile care au încărcătură politică, nu vom ajunge nicăieri”, avertizează el. În contextul în care boala cardiacă ischemică este în topul cauzelor atunci când vine vorba de numărul de decese din cauze tratabile, Dr. Stefan Busnatu, medic primar cardiolog şi prorector UMF „Carol Davila” Bucureşti spune că statisticile ar fi şi mai grave dacă s-ar adăuga cazurile de insuficienţă cardiacă, dar şi că nu avem infrastructură suficient dezvoltată şi nici suficienţi specialişti pentru a putea gestiona boala cardiacă ischemică în România.
Datele studiului „Health at a Glance: Europe 2024. State of Healt in the EU”:
Conform studiului „Health at a Glance: Europe 2024. State of Health in the EU Cycle”, publicat recent de Comisia Europeană şi OECD, România este pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze tratabile. Principalele cauze ale deceselor din cauze tratabile sunt bolile cardiace ischemice – 21%, cancerul colorectal - 14%, cancerul de sân – 10%, accidentul vascular cerebral – 10%, pneumonia – 8%,hipertensiunea – 5% şi diabetul - 4%. La capitolul ”decese din cauze prevenibile” suntem pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană, după noi situându-se doar Ungaria şi Bulgaria. La capitolul ”morţi din cauze ce pot fi prevenite”, în 2021, pe primul loc a fost Covid 19 - 24%, cancer pulmonar – 16%, boli cardiace ischemice – 10%, consumul de alcool- 6%, accidental vascular cerebral – 5%,accidente – 5%, BPOC- 4%, sinucideri – 4%. Şi din raportul publicat recent ca şi din cele anterioare reiese faptul că în România cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor sunt cele mai scăzute din ţările UE, cu 1632 de euro pe cap de locuitor în 2022, faţă de media UE de 3.533 de euro pe cap de locuitor.
Acelaşi raport mai relevă şi că avem una dintre cele mai reduse speranţe de viaţă sănătoasă din Uniunea Europeană, cu o medie e 57,8 ani sănătoşi, situându-ne pe locul 22 în UE, din 27 de state. În acelaşi timp, figurăm în top 5 al ţărilor UE cu nevoi de asistenţă medical nesatisfăcute ale pacienţilor, alături de Grecia, Estonia, Finlanda şi Letonia, din motive ce ţin de finanţare, distanţă sau timpi de aşteptare crescuţi. Suntem printre statele cu cele mai multe paturi de spital din UE, însă cu cei mai puţini pacienţi care au acces la examinări imagistice precum RMN, CT, PET-CT. Suntem, din păcate, pe ultimul loc la screeningul pentru cancer colorectal şi la cel pentru cancer de col uterin şi pe ultimul la numărul de mamografii făcute femeilor cu vârsta între 50 şi 69 de ani. Şi, nu în ultimul rând, raportăm printre cele mai puţine infecţii intraspitaliceşti din UE, doar Letonia raportând mai puţine ca noi. Cel mai mult raportează ţări precum Italia, Suedia, Portugalia, Grecia şi Cipru.
Conf. Univ. Dr. Marius Ungureanu: Atât activitatea, cât şi resursele sunt preponderent concentrate în sectorul spitalicesc şi foarte puţin în asistenţa medicală primară, medicină de familie, asistenţă medicală comunitară şi ambulator
„Problema care se pune este că am văzut prea puţin luate în seamă aceste rapoarte de către instituţiile care sunt abilitate să implementeze, să evalueze şi să dezvolte politici de sănătate. Acesta este lucrul de la care ar trebui să pornim, la cât de rău arată lucrurile pe unele capitole, ar trebui să luăm măsuri urgente. Sigur, măsuri urgente putem să luăm, dar dezavantajul este că, în momentul în care luăm o măsură urgentă, ea va genera rezultate într-un număr de x ani, 2 ani, 3 ani, 5 ani, cu condiţia ca noi să fim consecvenţi. Vă dau un exemplu, în momentul de faţă avem o strategie nouă de sănătate, care este un document excelent de politici, dar am avut înainte de asta Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020, de asemenea un document excelent de politici. Dar realitatea este că, dacă avem o simplă strategie care nu este implementată, degeaba avem acea strategie.
Am ajuns aici pentru că..dacă e să ne referim la un element foarte scurt din vechea strategie de sănătate, este vorba despre inversarea piramidei serviciilor de sănătate. Noi avem o piramidă inversată în sensul în care atât activitatea, cât şi resursele sunt preponderent concentrate în sectorul spitalicesc şi foarte puţin în asistenţa medicală primară, medicină de familie, asistenţă medicală comunitară şi ambulator. Şi unul din obiectivele strategiei vechi a fost întoarcerea acestei piramide care din păcate nu a reuşit şi din păcate în continuare suntem acolo”, a precizat Conf. Univ. Dr. Marius Ungureanu.
Sunt necesare investiţii în asistenţa medicală primară şi comunitară astfel încât sistemul de sănătate să poată răspunde mai bine provocărilor care apar. Accentul trebuie pus mult mai mult pe prevenţie, în toate locurile în care aceasta se poate face, inclusiv prin Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică, Direcţii care au compartimente de promovare a educaţiei pentru sănătate. Medicii de familie ar trebui să nu mai fie sufocaţi de sarcinile administrative, spune Dr. Ungureanu.
„Ce înţelegem de aici? O investiţie mult mai serioasă şi mult mai consecventă în asistenţa medicală primară şi comunitară despre care toate studiile, toate analizele internaţionale, sunt evenimente, conferinţe întregi, tomuri de rapoarte care arată că investiţia în asistenţă medicală primară, comunitară este o parte a soluţiei pentru transformarea sistemelor noastre de sănătate şi pentru a le face cât mai responsive la provocările curente.
Decesele, mortalitatea prevenibilă şi tratabilă are legătură cu ceea ce se întâmplă în asistenţa medicală primară şi comunitară, adică promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor. Câtă vreme procentul din bugetul total al sănătăţii nu este corespunzător pentru asistenţa medicală primară, pentru sănătatea publică, pentru asistenţa medicală comunitară, îndrăznesc să vă spun că vom avea aceeaşi discuţie şi în 2026, şi în 2028 şi în 2030, sau poate una mult mai serioasă decât acum, pentru că lucrurile nu fac decât să se înrăutăţească.
Trebuie să investim în prevenţie, în toate locurile în care ea se poate face. Sigur, există servicii de prevenţie în pachetul de servicii pe care Casa îl contractează cu medicii de familie, dar atâta vreme cât medicii de familie sunt sufocaţi de sarcinile administrative şi ştim toate deficienţele sistemului SIUI, nu este timp pentru ca activitatea de prevenţie şi de promovare a sănătăţii şi prevenire a îmbolnăvirilor să se desfăşoare corespunzător în cabinetele medicilor de familie. Pentru că, ştim bine, nu este suficient să-i spui unui om ”Lasă-te de fumat!”, acolo este nevoie de intervenţii pe comportamente, sunt teorii ale schimbărilor comportamentale, metode, de exemplu interviul motivaţional, dar pentru toate acestea este nevoie de resurse şi este nevoie de timp.
Fiecare Direcţie Judeţeană de Sănătate Publică are un compartiment de promovare a sănătăţii. Este suficient să luaţi câteva Direcţii Judeţene de Sănătate Publică să vedeţi cum stau la încadrarea personalului în aceste compartimente de promovare a sănătăţii. Aici este locul în care trebuie să ne uităm. Da, sunt măsuri pe care putem să le luăm urgent dar din păcate rezultatele nu vor apărea la fel de urgent. De asta este nevoie să începem cum trebuie”, a mai spus acesta.
Sănătatea, între decizia politică şi priorităţile reale ale sistemului de sănătate. Influenţa factorului politic trebuie să se limiteze exclusiv la poziţiile cu încărcătură politică, spune Dr. Ungureanu.
„Şi în al treilea rând, un lucru care cred că este relevant, sănătatea este o decizie politică. Aşadar, tot ceea ce vedem în sistemul de sănătate este rezultatul unor acţiuni care au încărcătură politică. Înseamnă cel puţin două lucruri. În momentul în care se negociază programe de guvernare, cum aşezăm priorităţile pentru sistemul de sănătate? Dacă vom face lucrurile la fel ca până acum vom obţine aceleaşi rezultate pe care le-am obţinut până acum. Pe de altă parte, este eterna problemă a politizării sistemului de sănătate. Câtă vreme nu vom înţelege că, deşi sănătatea este o decizie politică, influenţa factorului politic trebuie să se limiteze exclusiv la poziţiile care au încărcătură politică, nu vom ajunge nicăieri. Câtă vreme nu vom complementa această decizie politică cu expertiză tehnică solidă la toate nivelurile, Ministerul Sănătăţii, CNAS, Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică, spitalele şi toate structurile nu vom vedea rezultate. Rapoartele sunt acolo, avem această oglindă, ştim unde stăm, trebuie să luăm decizii pentru a ne îndepărta de situaţia respectivă şi pentru a vedea progres”, a precizat Dr. Ungureanu.
Dr. Ştefan Busnatu, medic primar cardiolog şi prorector UMF „Carol Davila” a vorbit despre studiul publicat recent de Comisia Europeană în contextul în care boala cardiacă ischemică este prima cauză de mortalitate atunci când vine vorba de numărul de decese din cauze tratabile. Nu avem suficientă infrastructură şi nici suficienţi medici care să facă anumite intervenţii necesare în această patologie, spune Dr. Busnatu. Există însă o strategie de combatere a bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare care urmează a fi implementată.
„Acest raport, dacă ar mai adăuga nişte cazuri de insuficienţă cardiacă, ar prezenta nişte statistici mult mai îngrijorătoare când vine vorba de situaţia bolii cardiovasculare în România, pentru că din păcate suntem pe primul loc când vine vorba de mortalitatea cauzată de boli cardiovasculare în România şi în regiunea europeană de est. Şi asta se prezintă cam la fiecare congres european de cardiologie pe care îl avem. Zona est-europeană este o zonă la risc foarte mare de boli. Cauzele sunt multiple, pe de o parte dacă analizăm raportul şi vorbim efectiv de patologia tratabilă, suntem în situaţia în care nu avem suficientă infrastructură pentru a gestiona boala cardiacă ischemică şi vorbim cu predilecţie despre centre de cardiologie intervenţională şi un număr relativ redus de specialişti care pot desfăşura astfel de proceduri. Aceste lucruri sunt nişte necesităţi şi totodată generează nişte limitări când vine vorba de tratament. Dar peste tratament trebuie să privim şi zona de prevenţie cu atenţie mult mai importantă. Vorbim pe de o parte de prevenţia primară, care e bazată foarte mult pe educaţie, educaţia oamenilor de la vârste din ce în ce mai tinere şi totodată şi pe recuperarea cardiacă, extrem de importantă pentru evenimentele subsecvente care de multe ori sunt evenimentele fatale. Pentru că poate nu moare omul de la primul eveniment ischemic acut sau primul infarct, dar, din păcate, dacă pe un teritoriu afectat se suprapune un alt eveniment şansele de fatalitate sunt extrem de mari.
Cred că avem un cadru optimist dacă e să ne raportăm la bolile cardiovasculare pentru că de două luni avem o strategie de combatere a bolilor cardiovasculare si cerebrovasculare care a fost avizată şi care a intrat în acţiune, strategie care să sperăm că va intra şi în implementare în viitorul apropiat, o strategie care focusează foarte mult măsurile pe care trebuie să le luăm pentru a îmbunătăţi povara bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare în România,afost u efort comun al Societăţilor de Cardiologie şi de Neurologie.
Eu sper că am reuşit, cu ajutorul colegilor, să sensibilizăm o parte din europarlamentarii pe care îi avem la Comisia Europeană şi europarlamentarii care sunt din ţările alăturate nouă să facem demersuri comune, pentru că avem nevoie de un plan de luptă împotriva bolilor cardiovasculare şi la nivel european. Problema nu e generală, ţine de Europa Centrală şi de Est, ţările vestice fiind mult mai afectate de cancer, şi atunci trebuie să avem nişte eforturi concentrate să utilizăm şi ce resurse avem în ţarăşi ce modele reuşim să creionăm pentru o prevenţie mai bună, să le aliniem şi să setăm un trend de luptă şi la nivel european pentru a face în definitiv ceva”, a explicat Dr. Ştefan Busnatu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
