Rectorul Universităţii de Vest, suspiciuni de plagiat în mai multe articole ştiinţifice

Mai multe articole ştiinţifice semnate în perioada 2008-2015 de rectorul Universităţii de Vest din Timişoara (UVT), profesorul universitar doctor Marilen Pirtea, prezintă mari suspiciuni de plagiat, scrie jurnalista Emilia Şercan, în Press One.

Articolul "The Role of Strategic Planning in Modern Organizations" este semnat de Marilen Pirtea ca prim autor şi de încă două persoane (Ana Cristina Nicolescu şi Claudiu Boţoc) şi a apărut în revista "Annales Universitatis Apulensis, Series Oeconomica", numărul 11 din 2009, o publicaţie academică editată de Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia. Articolul are patru pagini şi ar fi plagiat în totalitate ”cu excepţia abstractului şi a concluziilor”, nu s-au folosit ghilimele nicăieri şi nici nu este citată sursa de unde a fost preluat conţinutul. În schimb, una dintre lucrările din care s-a plagiat masiv este menţionată în bibliografia de final.

Un alt articol semnat de Marilen Pirtea care ar fi fost plagiat a fost publicat în 2008. Este vorba despre un studiu apărut tot în revista "Annales Universitatis Apulensis, Series Oeconomica”, cu titlul "Risk Aversion Behavior. Relationship Between Risk Aversion, Prudence and Cautiousness" şi care ar fi copiat încă de la primul cuvânt din introducere. Ghilimelele nu sunt folosite şi nici sursa nu a fost indicată. Sursa originală este un studiu al profesorului Lar Tyge Nielsen, care a declarat pentru Press One că ”nu este necesar să ofere o declaraţie, din moment ce este un <<fapt observabil>> că porţiuni din textul său au fost copiate în textul lui Pirtea fără a fi citate”.

"Cu privire la articolele de economie la care faceţi referire, vă invit să citiţi poziţiile co-autorilor. Mă declar solidar cu punctul lor de vedere, consider că reflectă fidel realitatea. În ceea ce mă priveşte, consider că acuzaţia de plagiat este nedreaptă", a declarat Marilen Pirtea, pentru Press One.

Unul dintre coautorii lui Marilen Pirtea, Claudiu Boţoc, a spus la rândul său că cele două articole "sunt, de fapt, prezentări la o conferinţă: ambele articole au fost prezentate la conferinţa Challenges of Knowledge-Based Contemporary Economy (ediţiile 2008, respectiv 2009) şi au avut caracterul de «work in progress»".

Boţoc a mai declarat că "partea de similaritate se regăseşte în partea de introducere generală a articolelor. Aspectele de similaritate din introducere nu împietează asupra elementelor de originalitate din părţile centrale ale lucrărilor, precum şi din concluziile acestora. Niciunde nu pretindem că rezultate obţinute de alţi autori ar fi rodul muncii noastre".

Articolele ar apărea atât în CV-ul profesorului Marilen Pirtea, cât şi în cel al al lui Claudiu Boţoc.

Un alt articol semnat de Marile Pirtea în care ar fi mai multe fragmente plagiate are titlul "Board Gender and Firm Value: An Empirical Analysis" şi a fost publicat în 2015, în revista "Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research", editată de Academia de Studii Economice din Bucureşti, iar suspiciuni de plagiat ar fi şi în cazul unui articol semnat de Marilen Pirtea ca prim autor şi care a apărut în 2010.   

Studiul "Trade off Theory of Capital Structure Choice and its Relevance for Emergent Markets: the Romanian Case" a fost prezentat la WSEAS International Conference on Economy and Management Transformation, care a avut loc la Universitatea de Vest din Timişoara în perioada 24-26 octombrie 2010 şi ulterior a fost inclus în volumul tipărit al conferinţei. Textul conţine mai multe paragrafe consistente copiate din alţi autori, fără utilizarea ghilimelelor şi fără atribuirea sursei originale. Unul dintre coautori, Bogdan Dima, a declarat prentru Press One că "în afara tematicii generale abordate nu există nici un fel de asemănare între articolul invocat şi articolul elaborat de Santiago Forte."

”Deşi nu are studii de chimie şi nicio tangenţă cu acest domeniu, Marilen Pirtea apare drept coautor în trei articole ştiinţifice de specialitate. Toate trei au fost publicate în 2014”, se mai arată în ancheta publicată de Press One.

Rectorul UVT Marilen Pirtea, care candidează pe prima poziţie din partea PNL Timiş la Camera Deputaţilor, face parte din Comisia de Etică a Universtităţii de Vest. Recent, acest for a analizat teza de doctorat a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Universitatea de Vest Timişoara a apreciat, după analiza sesizării de plagiat în privinţa tezei de doctorat a Laurei Kovesi, că 564 de rânduri din cele 4.705 rânduri sesizate sunt similare cu alte surse, ceea ce, la nivelul întregii lucrări, reprezintă un grad de similaritate de 4,9 la sută.

Pe 30 septembrie 2016, şefa DNA preciza că teza sa de doctorat conţine 444 de pagini şi 442 de note de subsol şi că lucrarea a implicat studiul a 286 de surse bibliografice, dintre care 103 tratate, cursuri şi monografii, 71 de articole publicate în articole de specialitate, 27 de surse de legislaţie naţională, 20 de surse de legislaţie internaţională şi 65 de surse online (site-uri).

"Eu am venit pregătită cu probele pe care eu le-am depus în 2012 la acea comisie (n.r. argumentele prezentate comisiei în 2012). S-a făcut o sesizare în care s-a spus despre 40 de paragrafe dintr-o lucrare de 440 de pagini. Eu vă spun că am respectat în totalitate normele academice. Teza mea este corectă. Aveţi aici toate probele”, a spus Kovesi, precizând că prima proba este chiar certificatul de căsătorie, pentru că s-a precizat că Kovesi Codruţa a plagiat-o pe Lascu Codruţa.

Deputatul Sebastian Ghiţă a depus la Parchetul General un autodenunţ şi a susţinut că, în 2012, a participat la falsificarea unui raport care să arate că teza de doctorat a Laurei Kovesi nu este un plagiat.

"Eu şi alţi demnitari am participat la falsificarea raportului. Am date şi informaţii pe care vreau să le aduc la cunoştinţă procurorilor de la Parchetul General. Am făcut acest lucru atunci pentru a o proteja pe Laura Codruţa Kovesi pentru că, în acel moment, cu toţii credeam că face bine României", a spus Sebastian Ghiţă.

Deputatul a mai susţinut că actualul procuror şef al DNA a ştiut, la vremea respectivă, de falsificarea raportului privind teza să de doctorat.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a început urmărirea penală in rem pentru instigare la fals intelectual, în cazul autodenunţului lui Sebastian Ghiţă privind teza de doctorat a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.