Raport privind traficul de persoane: România poate face progrese. Modificările legislative nu au fost efectuate în mod coroborat prin raportare la problematica traficului de persoane, ci, mai degrabă, punctual şi necorelat

78 de victime au fost asistate, 18 inculpaţi au fost trimişi în judecată, 26 de traficanţi au fost condamnaţi şi 471 de profesionişti au fost instruiţi în cadrul proiectului „Consolidarea răspunsului proactiv al sistemului de justiţie penală la traficul de persoane din România”, derulat de International Justice Mission şi finanţat de Departamentul de Stat al SUA, Oficiul pentru Monitorizare şi Combaterea Traficului de Persoane. IJM a colaborat cu Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate din cadrul Poliţiei Române (DCCO), Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) şi societatea civilă pentru a sprijini cazurile individuale de trafic de persoane, pentru a identifica nevoile de consolidare a capacităţii sistemului de justiţie şi pentru a elabora recomandări legislative şi de politici ce pot îmbunătăţi răspunsul guvernului la problematica traficului de persoane. 

 

„România are un număr semnificativ de condamnări pentru traficul de persoane iar eforturile sale de a îmbunătăţi sistemul de justiţie şi asistarea victimelor a fost îmbunătăţit în ultimii ani. Cu toate astea, există mai multe zone unde România poate face progrese prin adoptarea la o scară mai largă a unor modele de bună practică folosite internaţional, prin eforturi de consolidare a legislaţiei în domeniu şi prin măsuri administrative.  Cadrul legislativ referitor la dreptul material, substanţial, precum şi cel privind activitatea organelor judiciare a fost modificat succesiv în ultimii ani, într-un efort continuu de adaptare la nevoile interne dar şi la cele semnalate în plan european şi internaţional. Modificările legislative nu au fost, însă, efectuate în mod coroborat prin raportare la problematica traficului de persoane, ci, mai degrabă, punctual şi necorelat. Aşa se face că unele norme, fie nu au suferit nicio modificare de mult timp, fie nu au vizat problematica traficului de persoane (de exemplu, cele privind victimele), iar altele s-au adoptat fără a fi neapărat corelate între ele sau fără a aborda tot spectrul problematicii (de exemplu, s-au făcut modificări la traficul de minori, nu şi la traficul de persoane)”, se arată în raportul „Voci pentru Dreptate - Consolidarea răspunsului proactiv al justiţiei penale la traficul de persoane în România”, realizat de International Justice Mission şi prezentat Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane. 

Documentul propune măsuri care vizează îmbunătăţiri legislative şi recomandări privind: încadrarea unor fapte la traficul de persoane (art. 210 CP) versus proxenetism (art. 213 CP); problema limitelor de pedeapsă; excluderea posibilităţii dispunerii suspendării executării pedepsei sub supraveghere; problema aplicării corespunzătoare a normelor din Codul penal privind audierea victimelor; eficientizarea procedurii de cameră preliminară; comunicarea rechizitoriului către victime; accelerarea procedurilor şi scăderea duratei medii de judecare a cauzelor; informarea victimelor cu privire la punerea în libertate a inculpatului sau condamnatului; îmbunătăţirea asistenţei juridice oferite victimelor pe durata procesului penal; proceduri de citare, anonimizarea informaţiilor; asigurarea unei resurse umane adecvate în combaterea traficului de persoane şi asistarea victimelor; asigurarea unui nivel suficient de pregătire profesională dar şi consiliere psihologică pentru personalul expus traumei secundare; consolidarea serviciilor specializate pentru victime; consolidarea eforturilor de confiscare şi indisponibilizare a veniturilor şi bunurilor obţinute ilegal; îmbunătăţirea colectării de date şi agregarea lor pentru analize statistice îmbunătăţite. 

Raportul recomandă ca modelele de bune practici ale programului în abordarea cazurilor de trafic de persoane: Intervenţia informată de traumă (Trauma-informed approach), a abordare care recunoaşte şi admite efectele şi impactul traumei asupra victimelor traficului de persoane, necesitând planificarea tuturor interacţiunilor cu acestea într-un mod care minimizează potenţialul de re-traumatizare; echipe multidisciplinare de gestionare a cazurilor care să asigure protecţia victimelor, servicii de asistenţă socială, consiliere psihologică şi servicii de asistenţă juridică; un „punct principal de contact” , mai exact o entitate principală care să asigure legătura cu victima, să o informeze şi să o sprijine în toate aspectele legate de asistenţa, reintegrarea şi parcursul acesteia prin procesul de justiţie penală; acordarea de asistenţă şi sprijin continuu victimelor traficului transfrontalier de persoane; îmbunătăţirea colectării datelor şi a monitorizării fenomenului traficului de persoane, fapt care contribuie la planificarea operaţională şi la luarea deciziilor.

„Un procent mare al victimelor traficului de persoane din Uniunea Europeană (UE) şi Marea Britanie sunt cetăţeni din Europa de Est: România, Bulgaria, Polonia şi Ungaria. Astfel, este necesar un răspuns regional pentru această problemă. Asigurarea tragerii la răspundere pentru infractori, dar şi confiscarea profitului, a averii dobândite ilegal, din exploatarea altor oameni, sunt esenţiale pentru oprirea acestui fenomen. O abordare centrată pe victimă, cu intervenţii ce iau în considerare efectul traumei asupra victimelor este obligatorie pentru a asigura protecţia acestora, serviciile esenţiale de care au nevoie şi rezultate de combatere mai bune în lupta împotriva traficului de persoane. Cooperarea transnaţională şi oferirea unui continuum de asistenţă şi sprijin victimelor sunt componente cheie pentru a opri traficul de persoane”, precizează, în preambulul raportului, directorul Programul European Anti-Trafic International Justice Mission, Shawn Kohl.

„ Atunci când există marje de profit mari ce implică un risc redus, fenomenul traficului de persoane creşte, explică Shawn Kohl, director, European Anti-Trafficking Program în cadrul International Justice Mission. „Dacă traficanţii se confruntă cu un risc mare de a fi arestaţi, condamnaţi şi de a le fi confiscaţi banii, nu vor mai urmări un demers atât de păgubos Atunci când există un răspuns consistent şi fiabil al sistemului de justiţie, infracţiunea dispare. Dar în centrul unei astfel de abordări, care s-a dovedit de succes, trebuie să fie victimele, supravieţuitorii şi supravieţuitoarele acestei infracţiuni.

„Traficul de persoane distruge familiile şi comunităţile, generează violenţă şi alimentează crima organizată. Apreciez eforturile, publice şi private, care se fac în România — şi mă bucur că această comunitate diplomatică sprijină aceste eforturi.”, a spus Michael Dickerson, adjunctul şefului misiunii diplomatice al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti.

 

Urmărește-ne și pe Google News