Radu Ţincu, medic de Terapie Intensivă şi Toxicologie la Spitalul Floreasca, consideră că decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie potrivit căreia, în cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei respective, dar şi dacă este afectată capacitatea de a conduce, este aproape imposibil de pus în practică deoarece această evaluare neurocognitivă presupune evaluarea reflexelor, a capacităţii motorii şi nu a timpilor de reacţie. Mai mult, medicul afirmă că o astfel de evaluare trebuie realizată într-un simulator şi este imposibil de realizat pentru că nu există o astfel de infrastructură. Radu Ţincu susţine că şi şoferii care vor fi depistaţi cu alcoolemii vor invoca această decizie a Înaltei Curţi.
Radu Ţincu a fost întrebat de News. ro, cum se poate pune în practică decizia ÎCCJ de a demonstra faptul că acest consum de substanţe psihoactive afectează capacitatea şoferilor de a conduce.
”E aproape imposibil de pus în practică o astfel de evaluare pentru că evaluarea neurocognitivă presupune evaluarea reflexelor, a capacităţii motorii, dar în niciun caz nu evaluează, spre exemplu, timpii de reacţie. O astfel de evaluare ar trebui să se realizeze într-un simulator, în acelaşi scenariu, adică să fie respectivul conducătorul auto pus în absolut acelaşi scenariu ca în momentul producerii accidentului şi să se evalueze timpii de reacţie, timpii de decizie şi aşa mai departe. Ceea ce este imposibil de realizat pentru că nu există o astfel de infrastructură”, a declarat Radu Ţincu.
El a precizat că drogurile predispun la comportamente la risc, iar în prezenţa unei substanţe psihoactive ne asumăm riscuri mai mari decât în mod normal.
”Evaluarea aceea neurocognitivă, medicală, nici pe departe nu va putea să stabilească dacă avea sau nu capacitatea de a conduce afectată. În plus, trebuie să nu uităm faptul că discutăm despre consumul de droguri şi despre comportamentul la risc. Drogurile, dincolo de afectarea capacităţii de a conduce un autovehicul, predispun la comportamente la risc. Asta înseamnă că, în prezenţa unei substanţe psihoactive, ne asumăm riscuri mai mari decât în mod normal am face-o dacă nu am fi consumat acea substanţă. Şi acest lucru predispune în sine la producerea de accidente rutiere”, a mai transmis Radu Ţincu.
El a adăugat că este foarte probabil că şoferii depistaţi cu alcoolemii vor invoca această decizie.
”Decizia aceasta, având în vedere că se referă la substanţele psihoactive, una din substanţele psihoactive este alcoolul. Deci cel mai probabil conducătorii auto depistaţi cu alcoolemii pozitive vor invoca această decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a demonstra că aveau sau nu capacitatea a conduce autovehiculul în momentul respectiv. Până la urmă nu cred că este normal ca doar cel care este depistat cu cocaină la volan să poată scăpa de urmărirea penală prin această evaluare a capacităţii de a conduce, iar cel care a consumat alcool, spre exemplu, să fie trimis în judecată fără drept de apel. Deci cred că decizia, în mod corect se va aplica şi la alcool pentru că este o substanţă psihoactivă şi el”, a afirmat Radu Ţincu.
Medicul de Terapie Intensivă şi Toxicologie a mai fost întrebat la ce situaţii crede că va duce această decizie.
”În primul rând această evaluare de care se vorbeşte a capacităţii de a conduce este un element care are mult prea multe aspecte subiective. Sunt prea multe elemente subiective în evaluarea aceasta a capacităţii de a conduce. Deci, din această perspectivă, este foarte dificil de obţinut o omogenizare, un răspuns omogen pentru toţi conducători auto şi atunci din aceste elemente subiective se va naşte evident o disfuncţionalitate în aplicare. Pe de altă parte, evaluarea aceasta care va fi realizată de medici, cel mai probabil o să întârzie cu foarte mult timp procesele respective pentru că nu sunt atât de multe persoane care să aibă capacitatea de a evalua atât de mulţi conducători auto”, a declarat Radu Ţincu.
El consideră că evaluarea respectivă are foarte multe elemente de subiectivitate, fapt ce va crea multă ambiguitate.
”Cred că elementul cel mai grav este că evaluarea are foarte multe elemente de subiectivitate, lucru care, în mod cert, va crea extrem de multă ambiguitate şi va crea evident precedente în care probabil se va ajunge la scenariul: doi conducători auto cu aceeaşi concentraţie, unul va scăpa de puşcărie şi celălalt va merge la puşcărie pentru că această evaluare neurocognitivă pe unul îl va declara apt să conducă şi pe celălalt nu”, a mai afirmat Radu Ţincu.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis că, în cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influeţa substanţelor psihoactive, este necesar să se constatate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi dacă aceasta afectează capacitatea de a conduce a autorului faptei. Decizia este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial.
ÎCCJ a decis să admită sesizările formulate de Curtea de Apel Braşov - Secţia penală în dosarul nr. 2769/338/2022, respectiv Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori în dosarul nr. 2889/219/2022, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni.
ÎCCJ a decis că ”în cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
