Federaţia ”Solidaritatea Sanitară” protestează, joi, în toată ţara, acţiunile desfăşurându-se în Piaţa Victoriei şi în faţa prefecturilor. Principala revendicare a protestelor o constituie introducerea unor măsuri de protecţie a lucrătorilor din sănătate, afirmând că cei 86 de profesionişti decedaţi până acum la datorie dovedesc ”situaţia dramatică în care se află această categorie de lucrători”.
Potrivit unui comunicat al organizaţiei sindicale, protestele au loc, joi, în Piaţa Victoriei (în intervalul orar 12:00-14:00) şi în faţa prefecturilor din ţară (în intervalul orar 14:00-15:00).
”Protestele în stradă vin în completarea Protestului pentru susţinerea respectării drepturilor legale şi morale ale lucrătorilor din sănătate , cca. 4.000 de lucrători semnând deja pentru susţinerea acestei acţiuni. În numele fiecăruia dintre semnatari sunt transmise zilnic petiţii cu revendicările şi solicitările de sprijin la toţi parlamentarii din judeţul în care îşi desfăşoară activitatea lucrătorul. Acţiunea este completată de întâlnirile cu parlamentarii din fiecare judeţ, aflate în curs de desfăşurare. Principala revendicare a protestelor o constituie introducerea unor măsuri de protecţie a lucrătorilor din sănătate, cei 86 de profesionişti decedaţi până acum la datorie dovedind situaţia dramatică în care se află această categorie de lucrători”, a transmis Federaţia Solidaritatea Sanitară, printr-un comunicat de presă.
Potrivit documentului, măsurile de protecţie solicitate pentru profesionişti sunt completate de cele privind protecţia pacienţilor.
”Sistemul public de sănătate este victima unor inechităţi majore create atât de un cadru legislativ iraţional cât şi de indiferenţa guvernanţilor faţă de profesioniştii aflaţi în prima line a luptei împotriva pandemiei COVID-19 sau de atenţia lor selectivă. Lucrătorii din sănătate retrăiesc o drama tradiţională a acestui popor: în timp ce unii se sacrifică, alţii culeg beneficii pe seama lor; în timp ce „soldaţii” aflaţi în prima linie cad la datorie, „generalii de mentenanţă” îşi acordă medalii şi privilegii”, au mai transmis sindicaliştii.
Aceştia prezintă mai multe exemple pe care le consideră relevante: ”într-o ţară care plăteşte 10.000 de pensii speciale, Guvernul refuză să acorde drepturile legale urmaşilor celor 86 de profesionişti din sănătate decedaţi la datorie”.
”Suplimentar, Guvernul şi Parlamentul refuză să introducă dreptul lucrătorilor din sănătate de a le fi luat în calcul la stabilirea vârstei de pensionare întreaga activitate desfăşurată, inclusiv cea din timpul gărzilor şi de la locurile de muncă deosebit de periculoase. Un alt exemplu: în timp ce unor categorii de salariaţi din unele instituţii le sunt acordate sporuri pentru volum de muncă suplimentar, lucrătorilor din sănătate care sunt nevoiţi să lucreze peste norma de bază nu le sunt plătite orele suplimentare, ajungând astfel în situaţia de muncă forţată”, au mai precizat sindicaliştii.
Aceştia consideră că seria inechităţilor este întregită de eliminarea prin OUG nr. 226/2020 a unui drept salarial (dreptul la creşterea salariului de bază pentru cca. 70.000 de lucrători) care era scadent în anul 2021, acesta reprezentând tăierea drepturilor salariale a unor lucrători din sănătate (cca. 71% dintre ei fiind în prima linie a luptei împotriva COVID-19).
”În loc de recompensele fireşti care să le stimuleze în continuare acţiunile, lucrătorii din sănătate aflaţi în prima linie sunt „sabotaţi din spatele frontului” de un Guvern care se dovedeşte incapabil de a le recunoaşte eforturile şi sacrificiile. Sistemul sanitar se confruntă în continuare cu o lipsă acută de transparenţă, aceasta cauzând măsuri inadecvate de protecţie a profesioniştilor şi pacienţilor. Lipsa dialogului social acutizează opacitatea acţiunilor guvernamentale. Elaborarea unor acte normative fără a respecta prevederile legale şi contractuale în materia dialogului social naşte aberaţii. Lipsa dialogului cu organizaţiile care reprezintă lucrătorii este de fapt refuz al dialogului cu cei aflaţi în prima linie a luptei împotriva pandemiei COVID-19, exprimând măsura respectului Guvernului faţă de sacrificiile acestor profesionişti”, au mai precizat sindicaliştii.
Adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru protecţia sănătăţii şi securităţii salariaţilor din sănătate (echipamente, circuite, resurse materiale şi umane etc.), astfel încât să determine o reducere semnificativă a numărului de salariaţi nou infectaţi SARS-CoV-2 şi, mai ales, decedaţi din cauza COVID-19. Alături de intervenţiile clasice pentru o astfel de strategie, ea trebuie să includă şi următoarele măsuri:
Elaborarea unei campanii adecvate de informare a salariaţilor din sănătate în privinţa vaccinării.
Stabilirea standardelor privind durata de utilizare a echipamentelor individuale de protecţie şi asigurarea acestora în cantitatea necesară şi la calitatea corespunzătoare.
Elaborarea unui normativ de personal adecvat tratamentului pacienţilor COVID-19.
Reducerea timpului de lucru continuu în echipament individual de protecţie la 3 ore.
Limitarea răspunderii profesionale la condiţiile create de „noua normalitate”
Includerea COVID-19 ca boală profesională pentru lucrătorii din sănătate.
Respectarea dreptului legal la pensia de urmaş pentru copiii colegilor decedaţi la datorie.
Creşterea salariilor de bază pentru toate categoriile de lucrători începând cu 1 ianuarie 2021 la nivelul prevăzut de legea salarizării pentru anul 2022. Anularea reducerii salariilor de bază prevăzută de OUG nr. 226/2020.
Raportarea tuturor sporurilor lucrătorilor din sănătate la salariile de bază actuale şi acordarea tuturor sporurilor pentru condiţii de muncă la nivel maxim. Introducerea tuturor categoriilor de lucrători din sănătate în Anexa nr. 2 a legii 153/2017.
Acordarea stimulentului de risc pe întreaga durată a pandemiei pentru toţi salariaţii din sănătate.
Acordarea tuturor drepturilor salariale prevăzute de lege, respectiv sporul de până în 30%, sporul pentru combaterea epidemiei şi plata orelor suplimentare, pentru toţi lucrătorii care încă nu au beneficiat de ele.
Plata gărzilor cu tariful orar aferent normei de bază.
Reaşezarea asistentelor medicale în grila de salarizare în sensul creşterii locului pe care-l ocupă în ierarhia salarială, corespunzător locului pe care-l au în echipa medicală, respectiv contribuţiei la tratamentul şi îngrijirea pacienţilor.
Negocierea anexelor la CCM sector Sănătate.
Lucrătorii din sănătate trebuie să beneficieze de reducerea stagiului de cotizare (vârstei de ieşire la pensie) proporţional cu activitatea desfăşurată peste norma de bază. O reducere trebuie aplicată şi pentru condiţiile de muncă deosebit de periculoase.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
