Primarul Sectorului 4 Daniel Băluţă a anunţat că a semnat contractul de execuţie şi a dat ordinul pentru începerea lucrărilor de reconstruire totală a Planşeului Unirii. Astfel, începând de luni, proiectanţii şi constructorii au la dispoziţie nouă luni pentru realizarea proiectului tehnic şi alte 24 de luni pentru construirea efectivă. Planşeului Unirii, construcţie din beton veche de aproape 100 de ani, susţine o mare parte din Piaţa Unirii şi este încadrată în clasa tehnică IV – nesatisfăcător, din cinci posibile.
Contractul pentru realizarea proiectului tehnic şi pentru execuţia efectivă a lucrărilor, atribuit (în urma unei proceduri de licitaţie publică, derulată în Sistemul de Achiziţii Publice-SICAP şi încheiată la finalul anului 2023) unei asocieri de constructori şi proiectanţi cu renume şi cu experienţă în realizarea lucrărilor de infrastructură mare, a fost semnat astăzi, odată cu ordinul de începere pentru activităţile de proiectare, arată comunicatul de presă al Primăriei Sectorului 4.
Finanţarea lucrărilor este asigurată încă de anul trecut, de către Guvernul României, care a alocat suma de aproximativ de 800 de milioane de lei, pentru refacerea Planşeului Unirii, acest obiectiv de infrastructură de o importanţă strategică pentru Bucureşti.
Astfel, în baza documentelor semnate luni, proiectanţii şi constructorii au la dispoziţie 33 de luni pentru reconstrucţia totală a Planşeului. Mai exact, nouă luni de zile pentru realizarea Proiectului Tehnic, iar restul, de 24 de luni pentru execuţia efectivă a lucrărilor de refacere, care vor începe în 2025, cât de curând posibil, în prima parte a anului. Lucrările se vor realiza pe porţiuni, în etape, tocmai pentru a menţine circulaţia auto şi pietonală în zona Unirii şi pentru a NU bloca centrul oraşului.
„Marcăm momentul determinant în realizarea acestei lucrări de mare amploare. Este momentul în care am semnat contractul de execuţie şi am dat ordinul de începere pentru reconstrucţia totală a Planşeului Unirii. Începând de astăzi, proiectanţii şi constructorii au la dispoziţie 9 luni pentru realizarea proiectului tehnic şi încă 24 de luni pentru construcţia efectivă. Şantierul propriu-zis îl vom deschide în prima parte a anului 2025 şi vom lucra etapizat, astfel încât traficul rutier să fie cât mai puţin afectat. Pentru siguranţa bucureştenilor, ne-am asumat acest proiect, extrem de dificil, din nevoia de responsabilitate şi de eficienţă pe care oamenii din acest oraş o aşteaptă de la cei care trebuie să ofere comunităţii linişte, normalitate şi un trai decent”, a declarat Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4, în cadrul unei conferinţe de presă.
Proiectul Tehnic ce urmează a fi întocmit va cuprinde întreaga documentaţie tehnică prin care se vor dezvolta şi detalia toate aspectele privind execuţia propriu-zisă a lucrărilor (planuri generale, planuri arhitecturale, planurile structurii de rezistenţă, planurile instalaţiilor, detaliile de execuţie etc.) documentaţie necesară pentru obţinerea Autorizaţiei de Construire.
Proiectul tehnic va viza înlocuirea structurii de beton existente (cu o lăţime de 32 de metri şi o lungime de 360 de metri, aflată între strada Căldărari şi peretele Pasajului Unirii, ce acoperă şi dirijează prin subteran râul Dâmboviţa şi care a suferit modificări/degradări structurale semnificative în cei peste 80 de ani de existenţă), cu una nouă, modernă şi performantă, care să răspundă tuturor cerinţelor de trafic şi fiabilitate, capacităţii de tranzit a debitelor de apă de pe râul Dâmboviţa şi care să elimine deficienţele grave identificate în urma expertizelor tehnice efectuate în cursul anului trecut şi anume:
- armături corodate, beton exfoliat, reduceri de secţiune, vegetaţie acvatică pe faţa betonului şi defecte de faţă văzută la riglele cadrelor;
- grinzi secundare (nervuri) demolate, zone care se presupune că au fost refăcute în cofraj metalic nerecuperat şi care sunt într-o stare avansată de coroziune;
- grinzi secundare (nervuri) cu secţiune de rezistenţā puternic afectată, console scurte la cadrele de rost distruse în întregime ca urmare a infiltraţiilor de apă în rosturi;
- beton exfoliat, armături corodate şi infiltraţii locale în placa de beton a planşeului; defecte de execuţie şi lucrări executate necorespunzător efectuate cu ocazia diverselor intervenţii la planşeu;
- degradări la partea carosabilă a străzilor de deasupra planşeului, guri de scurgere, borduri, trotuare pietonale şi parapete.
Totodată, în acest interval de nouă luni de zile, specialiştii trebuie să întocmească un Plan de Management al Traficului, care să permită, ulterior, execuţia efectivă a lucrărilor de refacere a Planşeului Unirii în condiţii optime, cu respectarea termenelor şi a legislaţiei în vigoare dar şi a asigurării circulaţiei auto şi pietonale în zonă.
De asemenea, în baza contractului anterior menţionat, vor fi proiectate şi lucrările necesare pentru consolidarea Pasajului Unirii, încadrat, de asemenea, tot în clasa tehnică IV – nesatisfăcător, din cinci posibile. Soluţia specialiştilor, ce urmează a fi proiectată şi, ulterior, implementată va avea în vedere reabilitarea structurii de rezistenţă a acestuia, prin cămăşuirea şi armarea pereţilor existenţi, mai arată sursa citată.
De la luarea în administrare, în aprilie 2022, Pasajul Unirii a fost pus în siguranţă în cadrul primei etape a lucrărilor de consolidare a acestui obiectiv de infrastructură, folosit zilnic de peste 60.000 de autoturisme. Astfel, a fost înlăturat pericolul ca bucăţi de beton din plafonul tunelului rutier să se mai desprindă şi să cadă peste autoturismele care circulau prin pasaj, prin îmbrăcarea pereţilor cu peste 3.000 de panouri metalice.
Totodată, constructorii au izolat infiltraţiile de la nivelul carosabilului, şi au închis, pe cât posibil, fisurile din pereţii interiori ai pasajului, prin injectarea unor mortare speciale.
Mai mult, pentru a creşte vizibilitatea în tunel, au fost montate 498 de corpuri de iluminat, bandă LED pe o suprafaţă de 4 kilometri, şi 150 de proiectoare (pe rampă).
Tunelul rutier a fost dotat şi cu un performant sistem de ventilaţie, compus din 60 de ventilatoare, pentru evacuarea de îndată a noxelor şi a fumului, cu două defibrilatoare automate pentru situaţii de urgenţă, precum şi cu amplificatoare pentru semnalul de telefonie mobilă, conform sursei menţionate.
Toate aceste elemente, componente montate deja în Pasajul Unirii urmează a fi demontate odată cu debutul lucrărilor de consolidare, conservate şi reaşezate pe poziţiile actuale, după ce constructorii vor finaliza acest proiect.
Totodată, în cadrul lucrărilor mai sus menţionate, întreaga zonă de suprafaţă din Piaţa Unirii va fi reamenajată peisagistic, cu spaţii verzi, piaţete, zone pietonale şi alte soluţii inovative, care să transforme arealul într-un reper urban pentru Bucureşti, cât mai atractiv, atât din punct de vedere al interacţiunii sociale şi al petrecerii timpului liber, cât şi turistic.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
