Primăria Capitalei anunţă că întârzierile la proiectul "străpungere Ciurel - nod rutier Virtuţii" au fost recuperate, iar în ceea ce priveşte prima etapă, care presupune realizarea podului hobanat peste şoseaua Virtuţii, proiectul a ajuns la 90%. Astfel, în prezent se lucrează la tensionarea hobanelor şi la relocarea conductelor Elcen. Totodată, Primăria Capitalei spune că proiectantul a înaintat o nouă propunere pentru un culoar de expropriere, prin care ar urma să fie demolate maxim 20 de imobile pentru ca proiectul să continue până la autostradă.
Primarul general, Gabriela Firea, a mers pe şantierul "Străpungere Ciurel-Nod Rutier Virtuţii" pentru a verifica stadiul lucrărilor.
"Am recuperat întârzierile şi am reuşit să aducem acest proiect de la 13% la 90%. Vorbim despre prima etapă, care presupune realizarea podului hobanat peste şoseaua Virtuţii. L-am asigurat pe constructor, căruia i-am solicitat să aloce toate resursele pentru accelerarea lucrărilor ca să putem profita de tot timpul pe care îl mai avem la dispoziţie până la iarnă, că fondurile pentru finalizarea acestui proiect sunt rezervate în buget, astfel încât acest obiectiv de investiţii atât de important pentru fluidizarea traficului în Capitală să fie finalizat cât mai rapid", a declarat Firea.
Potrivit Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB), în prezent, se lucrează la tensionarea hobanelor şi la relocarea conductelor Elcen pentru apa industrială. Ulterior, pe amplasamentul eliberat va începe construcţia unui stâlp de susţinere pentru tablierul care va fi amplasat peste şoseaua Virtuţii.
De asemenea, s-au deviat toate reţelele de medie şi joasă tensiune, s-a mutat punctul Trafo, iar pe amplasamentele eliberate se lucrează atât la platforme, cât şi la rampe de urcare şi coborâre de pe pod.
Valoarea totală a proiectului este de 128 milioane euro.
PMB aminteşte că, atunci când a fost proiectat acest obiectiv, "s-a dorit un culoar de expropriere care să ducă până la Şoseaua de Centură şi autostrada A1, dar acest culoar nu a fost rezervat pentru execuţia lucrării, ceea ce a dat posibilitatea primăriilor de sector să elibereze autorizaţii de construire în această zonă şi, astfel, în urma construirii unor imobile pe amplasament, s-a ajuns la un număr de aproximativ 200 de clădiri care ar trebui demolate că urmare a exproprierilor".
"În consecinţă, Primăria Capitalei a solicitat proiectantului să vină cu o soluţie pentru un culoar de expropriere care să permită continuarea proiectului până la autostradă, dar cu o intervenţie minimă în zona construită. Proiectantul a înaintat către PMB o nouă propunere de culoar, minim invaziv, prin care se propune exproprierea unui număr de maxim 20 de imobile, adică o reducere la 10% a numărului necesar de imobile care ar fi trebuit demolate, dar şi o reducere semnificativă a costurilor necesare continuării proiectului", arată sursa citată.
Astfel, se estimează că noul culoar de exproprieri şi sumele pentru despăgubiri vor fi suspuse aprobării CGMB anul viitor.
De asemenea, PMB anunţă că a comandat un studiu de trafic, astfel încât nodul rutier Virtuţii "să nu rămână doar un proiect pe hârtie".
"Din acest studiu a reieşit necesitatea construirii unui sens giratoriu, care va prelua traficul desfăşurat pe pasaj. Odată ce podul hobanat va fi finalizat, se va construi şi sensul giratoriu", arată Primăria Capitalei.
Penetraţia Splaiul Independenţei - Autostrada Bucureşti-Piteşti va avea o lungime de 8,3 kilometri, va începe la intersecţia Splaiului Independenţei cu şoseaua Virtuţii şi se va termina pe A1, la Podul Ciorogarla. Noua arteră va avea câte trei benzi pe sens şi va fi mărginită în anumite zone de străzi colectoare a traficului zonal. Vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersecţia şoselei Virtuţii cu Splaiul Independenţei, la intersecţia Penetraţia A1 - Bd. Uverturii şi la intersecţia cu şoseaua de centură şi în zona Pasajului CFR de la Ciorogarla.
Prin realizarea acestei penetraţii se va obţine o intrare mai facilă în Bucureşti dinspre autostrada Bucureşti-Piteşti, dar şi o redistribuire a traficului în noduri de circulaţie propuse a se realiza prin pasaje denivelate. Totodată, se urmăreşte atragerea fluxurilor de circulaţie, accesibilitatea la Autostrada A1 şi din autostradă la centrul Capitalei, costuri scăzute de transport, accesul la servicii, siguranţa traficului, susţinerea dezvoltării locale şi impactul scăzut al emisiilor din trafic.
Proiectul a fost împărţit pe trei tronsoane: tronsonul I - km 0 (Splaiul Independenţei) - şoseaua Virtuţii, tronsonul II - şoseaua Virtuţii - şoseaua de centură şi tronsonul III - şoseaua de centură - autostrada A1.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
