Directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), Adriana Pistol, a afirmat că până în prezent nu există nicio suspiciune de apariţie a unei tulpini româneşti a SARS-CoV-2, precizând că pentru a se realiza acest lucru este nevoie ca populaţiile afectate să fie mai mari decât numărul de locuitori din ţară. Coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, susţine că această posibilitate este una mai mult teoretică decât practică.
Adriana Pistol a fost întrebată, sâmbătă, la Maratonul Vaccinării, cât de adevărată este afirmaţia că ar putea apărea o tulpină românească.
Evenimente
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
“Singurul răspuns pe care pot să vi-l dau pe evidenţele colectate până în prezent, pe baza tuturor tulpinilor secvenţiate în România, este că suntem departe, nu a fost identificată deocamdată nici măcar o bănuială, o suspiciune a unei astfel de tulpini. Populaţiile afectate trebuie să fie mult mai mari decât o populaţia României ca o astfel de tulpină să apară şi să fie o tulpină românească”, a răspuns Adriana Pistol.
Coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, a completat, afirmând că organisme internaţionale supraveghează apariţia oricăror variante virale noi.
“La nivel global, ţinând cont de faptul că avem totuşi 50% din populaţia globului e acoperită cu cel puţin o doză de vaccin, dar există o inechitate foarte mare în ceea ce priveşte rata de vaccinare şi sunt ţările în curs de dezvoltare, cum sunt ţările din continentul africa, unde rata de vaccinare în momentul de faţă e la 5-6%, evident că există la nivel mondial această posibilitate şi agenţiile internaţionale, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Centrul European de Control al Bolilor supraveghează toate aceste variante virale, variante de îngrijorare sau variante pe interes. Dar cred că specific pentru România această posibilitate este de fapt mai mult teoretică decât practică. Este puţin probabil să se întâmplă acest lucru, mai degrabă vorbim, aşa cum s-a întâmplat şi în celelalte situaţii, de populaţii mari unde infecţia se răspândeşte necontrolat şi există această posibilitate de a se acumula noi mutaţii la nivelul proteinei Spike”, a explicat Valeriu Gheorghiţă.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
