Directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP, Adriana Pistol, afirmă că la nivelul Ministerului Sănătăţii se discută despre utilizarea testelor din salivă pentru depistarea infecţiei cu SARS-CoV-2. "Nu interzicem, dar noi încercăm să facem o gândire în sensul interpretării acestor rezultate, pentru că este important să ştim cum să le interpretăm, având în vedere că consecinţele pot să fie majore, respectiv un caz negativ în ce măsură este cu adevărat un caz negativ, un caz pozitiv în ce măsură este cu adevărat un caz pozitiv cu toate consecinţele de izolare, tratament”, explică medicul.
"Aceste teste care utilizează ca probă nu exudatul nazo-faringian, ci saliva, sunt utilizate în câteva state însă deocamdată pentru ca să îndeplinească criteriile de introducere în lista testelor acceptate, criterii care sunt definite în documentele UE, mai au nevoie de studii. Din acest motiv, sigur că nu interzicem, dar noi încercăm să facem o gândire în sensul interpretării acestor rezultate, pentru că este important să ştim cum să le interpretăm, având în vedere că consecinţele pot să fie majore, respectiv un caz negativ în ce măsură este cu adevărat un caz negativ, un caz pozitiv în ce măsură este cu adevărat un caz pozitiv cu toate consecinţele de izolare, tratament etc. Acolo unde avem simptomatologie este foarte simplu, unde nu avem simptomatologie este mai dificil”, a declarat Adriana Pistol, marţi după-amiază, într-o conferinţă de presă.
Ea a precizat că se discută necesitatea confirmării prin teste deja cunoscute a rezultatelor testelor de salivă.
Pistol a explicat că, la acest moment, testele din salivă pentru depistarea COVID-19 nu sunt considerate ca fiind concludente la nivelul UE.
"Tipul de teste şi tipul de probă care este utilizat în confirmarea unui diagnostic de infecţie cu virusul SARS-CoV-2 este o componentă esenţială din definiţia de caz, nu din metodologia de supraveghere în integralitatea sa, iar definiţia de caz utilizată în România ţine de cont de definiţia de caz existentă la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. De ce se întâmplă acest lucru? Foarte simplu: pentru că toate datele care sunt colectate la nivel naţional sunt colectate şi la nivelul UE. (...) Am făcut această precizare pentru a clarifica de ce este nevoie ca, la nivelul întregii Uniuni, este nevoie să lucrăm cu toţi cu acelaşi limbaj, astfel încât toate statele trebuie să utilizeze o definiţie unică, care să permită compararea între incidenţele tuturor. Dat fiind că cel puţin deocamdată la nivelul UE nu s-a produs o modificare a definiţiei de caz care să ia în calcul tipul de probă salivă, noi analizăm în acest moment (...) astăzi chiar am avut o şedinţă a Comisiei de Management Clinic şi Epidemiologic a Ministerului Sănătăţii în care dezbatem acest lucru, încercăm să colectăm informaţii de la alte state membre”, a mai afirmat Adriana Pistol.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
