Peste 5.000 de credincioşi şi 950 de preoţi, care au purtat ramuri de palmier şi salcie sau icoane, au participat, sâmbătă, la cel mai mare pelerinaj de Florii din Capitală, alte sute de astfel de manifestări religioase având loc în toate regiunile ţării, dar şi în eparhiile ortodoxe române din străinătate.
Pelerinajul a început la ora 14:30, la Mănăstirea Radu Vodă, cu sfinţirea ramurilor de salcie. Slujba a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. După sfinţire, crengile au fost împărţite celor peste 5.000 de credincioşi, care au pornit spre Catedrala patriarhală, în sunet de toacă şi cântări religioase.
La procesiune au participat peste 950 de preoţi cu ramuri de finic în mâini, din toate sectoarele Capitalei, dar şi din Protoieria Ilfov Nord şi Ilfov Sud, preoţi de caritate, din spitale, azile de bătrâni, unităţi militare, penitenciare şi cimitire, preoţii profesori ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, dar şi consilierii, vicarii eparhiali şi patriarhali, toţi purtând veşminte galbene.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Preoţii au fost urmaţi de corul Seminarului Teologic Ortodox din Bucureşti, elevii seminarişti şi miile de credincioşi care purtau ramuri de palmier şi salcie. Pe parcursul pelerinajului, cântăreţii şi credincioşii au cântat împreună: "Troparul Floriilor", "Cu noi este Dumnezeu", "Cuvine-se cu adevărat" şi podobia "Cămara Ta, Mântuitorule".
"Am ţinut să vin în pelerinaj, este o minune pentru orice creştin. Este o înălţare sufletescă", spune Maria. Prietena ei, Elena crede că astfel de acţiuni ar trebui să fie mai dese, pentru că îi aduc împreună pe preoţi şi credincioşi şi astfel poate fi arătată unitatea creştin-ortodoxă a românilor.
Daniela, o altă participantă la pelerinaj, spune că, de când a început postul Paştelui, nu se gândeşte decât la sărbătoarea Floriilor, mai ales la procesiunea de sâmbătă.
La ora 17:30, pelerinii au ajuns la Catedrala patriarhală, unde au fost întâmpinaţi de Patriarhul Daniel.
"Pelerinul de azi constituie o mărturie publică a credinţei noastre ortodoxe în timpurile pe care le trăim. Secularizarea societăţii contemporane este deja o realitate. Rolul nostru, al creştinilor, este de a nu urma duhului lumesc al secularizării, ci de a trăi în Duhul lui Hristos, potrivit îndemnului Sfântului Apostol Pavel: să nu vă potriviţi cu acest veac, ci să vă schimbaţi prin înnoirea minţii", a spus Preafericitul Părinte Daniel.
La Bucureşti, pelerinajul de Florii a fost interzis de regimul comunist, în 1948, şi a fost reluat în 2008 la iniţiativa actualului Patriarh.
Pelerinajul de Florii îşi are originea încă din perioada secolului al IV-lea, când creştinii celebrau Floriile într-un mod cu totul special. Unele menţiuni fac referire la felul prăznuirii Intrării Mântuitorului în Ierusalim.
Pelerina apuseană Egeria (alias Silvia sau Etheria), în jurnalul său de călătorie la Locurile Sfinte, ne vorbeşte despre procesiunea ce se organiza în această zi după săvârşirea Sfintei Liturghii. Toţi creştinii se strângeau pe la ora 13:00 şi mergeau împreună cu slujitorii şi episcopul cetăţii pe Muntele Măslinilor, până la locul de unde Domnul S-a Înălţat la cer.
De aici, pe la ora 17:00, coborau către Sfânta Cetate, iar creştinii de toate vârstele şi copiii, mergând înaintea episcopului cu ramuri de finic şi de măslin, strigau: "Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului." Ajungând în cetate, mergeau la Biserica Sfintei Învieri unde săvârşeau slujba Vecerniei.
Această frumoasă tradiţie s-a transmis şi la poporul nostru, până astăzi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
