Papa Francisc le-a trasnmis sâmbătă credincioşilor adunaţi la Şumuleu Ciuc că pelerinajul anual aparţine moştenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire tradiţiilor româneşti şi ungureşti şi că evenimentele triste din trecut nu pot fi un obstacol pentru convieţuirea fraternă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

"Pelerinajul anual aparţine moştenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire tradiţiilor româneşti şi ungureşti deopotrivă; este simbolul dialogului, al unităţii şi al fraternităţii", a afirmat Sanctitatea sa.

Suveranul Pontif a subliniat  că nu trebuie să lăsăm să ni se fure fraternitatea "de către vocile şi rănile trecutului".

"Evenimentele complexe şi triste din trecut nu trebuie uitate sau negate, dar nici nu pot să constituie un obstacol sau un argument pentru a împiedica o mult râvnită convieţuire fraternă. A peregrina înseamnă a ne simţi chemaţi şi îndemnaţi să mergem împreună cerând de la Domnul harul de a transforma vechile şi actualele resentimente şi diferenţe în noi oportunităţi de comuniune", a spus Papa Francisc.


"A peregrina înseamnă a crede în Domnul care vine şi care este în mijlocul nostru, promovând şi încurajând solidaritatea, fraternitatea, dorinţa de bine, de adevăr şi de dreptate", a continuat Papa Francisc.

Evenimente

28 noiembrie - Profit Financial.Forum

Prezentăm integral mesajul Sfântului Părinte, conform traducerii realizate de Vatican News:

"Cu bucurie şi recunoscător lui Dumnezeu mă aflu astăzi aici, împreună cu voi, dragi fraţi şi surori, în acest îndrăgit sanctuar marian, bogat în istorie şi credinţă, unde, ca fii, venim s-o întâlnim pe Mama noastră şi să ne recunoaştem ca fraţi. Sanctuarele, locuri aproape „sacramentale” ale unei Biserici spital de campanie, păstrează memoria poporului credincios care, în mijlocul necazurilor sale, nu oboseşte în a căuta izvorul de apă vie de unde să-şi împrospăteze speranţa. Sunt locuri de sărbătoare şi de celebrare, de lacrimi şi de implorare. Venim la picioarele Mamei, fără prea multe cuvinte, să ne lăsăm priviţi de ea şi pentru ca ea, cu privirea ei, să ne conducă la Acela care este "Calea, Adevărul şi Viaţa" (In 14,6).

Nu am venit aici la întâmplare: suntem pelerini. Aici, în fiecare an, în sâmbăta Rusaliilor, voi veniţi în pelerinaj pentru a îndeplini legământul înaintaşilor voştri şi pentru a întări credinţa în Dumnezeu şi devoţiunea faţă de Preacurata Fecioară Maria, reprezentată de monumentala statuie în lemn. Acest pelerinaj anual aparţine moştenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire tradiţiilor româneşti şi ungureşti deopotrivă; participă la el şi credincioşi de alte confesiuni şi este simbolul dialogului, al unităţii şi al fraternităţii; un apel la a recupera mărturiile de credinţă devenită viaţă şi de viaţă devenită speranţă. A peregrina înseamnă a fi conştienţi că venim, ca popor, în casa noastră. Un popor a cărui bogăţie stă în miile sale de chipuri, culturi, limbi şi tradiţii; sfântul popor credincios al lui Dumnezeu care, împreună cu Maria, este pelerin, cântând milostivirea Domnului. Dacă în Cana Galileei Maria a mijlocit la Fiul ei să facă prima minune, în fiecare sanctuar Ea veghează şi mijloceşte, nu numai în faţa Fiului său, dar şi în faţa fiecăruia dintre noi, pentru a nu lăsa să ni se fure fraternitatea de către vocile şi rănile trecutului, care alimentează diviziunea şi fragmentarea. Evenimentele complexe şi triste din trecut nu trebuie uitate sau negate, dar nici nu pot să constituie un obstacol sau un argument pentru a împiedica o mult râvnită convieţuire fraternă.

A peregrina înseamnă a ne simţi chemaţi şi îndemnaţi să mergem împreună cerând de la Domnul harul de a transforma vechile şi actualele resentimente şi difidenţe în noi oportunităţi de comuniune; înseamnă a ne dezancora din siguranţele şi comodităţile noastre în căutarea unui pământ nou pe care Domnul vrea să ni-l dăruiască. A peregrina semnifică provocarea de a descoperi şi de a transmite spiritul de a trăi împreună, de a nu ne fi teamă să ne amestecăm,  de a ne întâlni şi de a ne ajuta. A peregrina înseamnă a participa la acea maree puţin haotică care se poate transforma într-o adevărată experienţă de fraternitate, o caravană mereu solidară pentru a construi istoria (cf. Exort. ap. Evangelii gaudium, 87). A peregrina este a privi nu atât la ceea ce ar fi putut fi (şi nu a fost), dar mai degrabă la tot ceea ce ne aşteaptă şi nu mai putem amâna. Înseamnă a crede în Domnul care vine şi care este în mijlocul nostru, promovând şi încurajând solidaritatea, fraternitatea, dorinţa de bine, de adevăr şi de dreptate (cf. ibid., 71). Este angajarea de a lupta pentru ca cei care ieri au rămas în urmă să devină protagoniştii de mâine, şi protagoniştii de astăzi să nu fie lăsaţi în urmă mâine. Pentru a face aceasta este nevoie de o muncă artizanală de a ţese împreună viitorul. Iată de ce suntem aici pentru a spune împreună: Mamă, învaţă-ne să trasăm împreună viitorul.

Faptul de a fi pelerini la acest sanctuar ne determină să ne îndreptăm privirea spre Maria şi spre misterul alegerii lui Dumnezeu. Ea, o fată din Nazaret, o mică localitate din Galileea, la periferia Imperiului Roman precum şi la periferia Israelului, prin „da”-ul ei, a fost capabilă să dea început revoluţiei gingăşiei (cf. ibid., 88). Misterul alegerii din partea lui Dumnezeu, care îşi fixează privirea asupra celor slabi pentru a-i umili pe cei puternici, ne împinge şi ne încurajează şi pe noi să spunem „da”, ca şi ea, pentru a parcurge calea împăcării.

Domnul nu-l dezamăgeşte pe cel care riscă. Să mergem, şi să mergem împreună, lăsând ca Evanghelia să fie fermentul capabil să impregneze totul şi să dea popoarelor noastre bucuria mântuirii".

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.