Oana Gheorghiu, co-fondator al Asociaţiei Dăruieşte Viaţă, asociaţie care a reuşit în timp record să ridice în pandemie două spitale modulare pentru tratarea pacienţilor cu Covid -19, unul în curtea Spitalului Elias şi unul lângă Spitalul Judeţean Piatra Neamţ, unde a avut loc incendiul devastator în secţia de ATI anul trecut, la jumătatea lui noiembrie, spune că unitatea modulară de la Pipera. unde au intrat în urmă cu două zile primii pacienţi cu COVID-19, nu are condiţiile necesare pentru îngrijirea acestora şi nici condiţii adecvate pentru personalul sanitar. Oana Gheorghiu spune că instalaţiile sanitare sunt făcute în exterior în cazul acestei unităţi modulare, fără izolaţii, şi că aceste instalaţii vor îngheţa în iarnă. În acelaşi timp, aerele conditionate montate la fiecare container nu pot încălzi suficient incintele astfel încât să fie asigurat confortul pacienţilor din acest punct de vedere, mai spune Oana Gheorghiu. Co-fondatorul Asociaţiei Dăruieşte Viaţă crede că cele două spitale modulare, cel de la Pipera şi cel de la Leţcani, au fost făcute fără cap, pentru că nu sunt aplasate aproape de spitale, unde există farmacie, depozitare, resursă umană. Oana Gheorghiu spune că autorităţile ar putea să ia în calcul un parteneriat cu spitalele private, astfel încât pacienţii să nu mai aştepte pe holurile unităţilor sanitare. Preierul interimar, Florin Cîţu, susţine, însă, că sunt condiţii mai bune decât în alte spitale în unitatea d la Pipera.
UPDATE: ”Eu am văzut spitalul şi am vorbit cu oameni care au fost acolo şi în primăvară şi au spus că, de multe ori, condiţiile de acolo sunt mai bune decât în alte spitale. Să ştiţi că oamenii aceia au lucrat foarte mult, condiţiile sunt bune”, a declarat, joi, după şedinţa de Guvern, premierul interimar Florin Cîţu, referindu-se la unitatea medicală de la Pipera.
Premierul a precizat că sunt 100 de paturi cu oxigen, camere individuale.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Condiţiile sunt ok în acest moment”, a adăugat premierul.
ŞTIRE INIŢIALĂ: Oana Gheorghiu: “Mă gândescă că dacă la Colectiv nu au fost bune ambulanţele private, poate că nici la COVID nu sunt bune spitalele private”
“Modularul de la Pipera nu e un spital. Este o inşiruire de containere, nu putem să spunem ”modular” acelei înşiruiri de containere.
Spitalele modulare nu înseamnă containere puse unele lângă altele, înseamnă folosirea unei structuri modulare asemănătoare celei folosite pentru containere, dar atât, asta este singura asemănare, mai departe, tot ce înseamnă instalaţii sanitare, de ventilaţii, instalaţii de gaze medicale, toate celelalte lucruri trebuie să fie gândite şi realizate întocmai ca într-un spital normal.
La Pipera, instalaţiile sanitare sunt făcute în exterior, fără niciun fel de izolaţie la frig
Dacă ne uităm, la Pipera instalaţiile sanitare sunt făcute în exterior, fără niciun fel de izolaţie la frig, acest spital nu are încălzire, nu mai vorbim de sistem de ventilaţie sau de o instalaţie de gaze medicale.
Eu nu ştiu cum îşi închipuie oamenii aceştia că vor putea folosi pe o vreme friguroasă acele containere. Cu siguranţă instalaţia va îngheţa, dar, mai mult de atât, chiar şi la aceste temperaturi, în zilele în care noaptea avem o temperatură sub 10 grade, acele containere nu pot fi încălzite, aerele conditionate cu care sunt dotate nu cred că fac faţă astfel încât un pacient care deja are nişte probleme serioase de sănătate să poată fi tratat în condiţii umane. Şi nici personalul nu cred că are condiţii corespunzătoare de lucru.
Eu sper ca personalul medical să vorbească deschis şi să nu accepte compromisuri
Eu sper ca personalul medical să vorbească deschis şi să nu accepte compromisuri pentru că am văzut la ce au dus în general aceste compromisuri, am văzut că se pierd vieţi când şi personalul acceptă, eu cred că ar trebui să aibă curajul şi să vorbească deschis despre ceea ce nu e bine acolo şi să ceară decidenţilor să găsească alte soluţii dacă acolo nu e bine. Poate că eu mă înşel şi sunt minunate condiţiile, deşi toate informaţiile pe care le am vin din raportul unui expert, nu spun eu. Eu cred că este şi rolul medicilor să spună foarte clar ce se întâmplă.
Este aberant să foloseşti o asemenea clădire pentru a trata pacienţi. De ce preferăm să chinuim pacienţii şi să nu putem să fim în stare ca o dată să avem un parteneriat între public şi privat?
Este aberant să foloseşti o asemenea clădire pentru a trata pacienţi, este o clădire care nu e legată de niciun spital, care nu are farmacie, nu are depozitare, nu are nimic din ce ar trebui să aibă un spital. Şi mă întreb de ce statul român nu găseşte soluţii care sunt la îndemână. Avem o serie de spitale private în Bucureşti, multe, cu care statul român poate să facă un parteneriat, pe o lună, pe două, pe trei luni.
De ce preferăm să chinuim pacienţii, să chinuim personalul şi nu putem să fim în stare ca o dată să avem un parteneriat între public şi privat. Care este piedica? Eu chiar nu reuşesc să înţeleg aceste lucruri. Preferăm să ţinem pacienţii pe holuri, să ne văităm că nu mai avem locuri şi totuşi să nu încercăm să convingem spitalele private să dea o mână de ajutor.
Mă gândescă că dacă la Colectiv nu au fost bune ambulanţele private, poate că nici la covid nu sunt bune spitalele private”, a declarat pentru News.ro Oana Gheorghiu.
Spitalul modular de la Elias şi spitalul modular de la Piatra-Neamţ, construite bine şi repede. Experienţa celor implicaţi în proiectarea şi construcţia acestor unităţi modulare, esenţială. În ambele cazuri au fost cumpărate de la început stocatoare noi de oxigen care să facă faţă nevoii crescute
“Spitalul de la Elias a durat aproximativ 12 săptămâni, a fost construit într-o perioadă favorabilă termic, l-am început în mai, am avut o vreme bună, s-a putut lucra, spitalul de la Piatra Neamţ a durat 26 de săptămâni, am început în ianuarie, vremea nu a fost de partea noastră, a fost mult mai greu, condiţiile din teren au fost mult mai grele, pe un teren denivelat, a trebuit să facem o fundaţie specială, doar că noi am lucrat cu profesionişti, cu proiectanţi care au realizat şi alte instalaţii de spitale şi nu erau la prima experienţă de acest gen, un architect care cunoaşte norme medicale şi care ştie fluxurile medicale, cu constructori aleşi la fel, cu experienţă în domeniu astfel încât să ne asigurăm că lucrurile ies bine şi banii sunt folosiţi cu chibzuinţă.
La spitalul Elias exista un stocator al spitalului, dar era prea mic şi nu ar fi făcut faţă şi spitalului modular construit de noi şi atunci am ales să îl înlocuim cu unul mai mare, am făcut un contract cu furnizorul şi a venit destul de repede, la Piatra Neamţ am făcut o nouă instalaţie de gaze medicale, deci complet nouă, cu un stocator nou şi la fel am făcut parteneriat cu furnizorul cu care spitalul lucra deja.
La Leţcani mi se pare evident că a fost vorba de o afacere şi că interesul principal au fost banii, nicidecum calitatea lucrărilor
În cazul celor două spitale modulare, cel de la Leţcani şi cel din Pipera, nu a existat un proiect corect intocmit, eu uitându-mă la înşiruirea de containere de la Leţcani care a costat o sumă enormă, 13 milioane de euro, acolo mi se pare mai mult decât evident că a fost vorba de o afacere şi interesul principal au fost banii, nicidecum calitatea lucrărilor.
Nici Leţcaniul şi nici Pipera nu au sens, au fost făcute fără cap
La Bucureşti cred că a fost multă incompetenţă. Nu se justifică construirea unui spital modular în afara unui spital deja existent, nicăieri în lume nu se face aşa ceva. Ai nevoie de o întreagă infrastructură care există deja în spital, ai nevoie de farmacie, de curăţenie, de depozitare, de toate aceste lucruri pe care le poţi folosi, pe cele existente într-un spital. De aceea nici Leţcaniul şi nici Pipera nu au niciun sens, au fost făcute fără cap.
Nu se face aşa ceva, nu există nicio justificare, nici medicală, nici economică, de niciun fel, doar că probabil că oamenii iau decizii fără să fie informaţi să fără să se consulte cu specialişti, consideră că acelea sunt cele mai bune locaţii şi nu au viziune, vederea de ansamblu a situaţiei şi nu gândesc”.
Chiar şi în cele mai bune proiecte pot apărea erori, important este să vorbeşti despre ele, să le recunoşti şi să le remediezi rapid, spune Oana Gheorghiu
“Chiar am avut o întâmplare la Piatra Neamţ despre care am şi vorbit public tocmai pentru a arăta că niciun proiect nu este perfect şi că, da, greşeli pot să apară, important este să le recunoşti şi să le remediezi cât mai repede cu putinţă. Am avut o eroare a constructorului care, în loc să monteze uşile ,de 1.20 dacă îmi amintesc bine, a montat uşi de 90. Imediat ce am constatat acest lucru am remediat şi constructorul a refăcut pereţii şi a montat uşile corespunzătoare.
Cred că este extrem de important să faci un proiect bun, să lucrezi cu specialişti. Noi ne-am oferit sprijinul statului român, doar că nimeni nu ni l-a cerut
Cred că este extrem de important să faci un proiect bun, să lucrezi cu specialişti şi să întrebi oamenii care au mai lucrat şi care au mai făcut. Noi ne-am oferit întotdeauna sprijinul statului român în mod deschis şi gratuit, doar că nimeni nu ni l-a cerut. Când s-a făcut modularul de la Pipera nu ne-a întrebat nimeni, pentru că doamna Firea l-a pornit imediat după ce am pornit noi Elias, nu-l terminasem încă, şi şi-a dorit foarte mult să-l deschidă înainte să deschidem noi la Elias. Eu am simţit-o, aşa, ca pe un fel de concurenţă, dar nu e cazul, noi nu putem concura cu statul român, statul gestionează miliarde, noi strângem bani de la oameni şi facem câte ceva.
Mesaje de mulţumire de la oameni pentru Dăruieşte Viaţă. La Piatra Neamţ Asociaţia a reuşit performanţa de a termina unitatea modulară înainte să înceapă valul 4, astfel încât spitalul care a luat foc anul trecut în noiembrie să poată avea o secţie de ATI modernă pentru pacienţii cu forme severe de COVID-19
Ambele spitale modulare sunt pline, de la Piatra Neamţ am primit o grămadă de mesaje de mulţumire de la oameni, că dacă nu-l terminam înainte de valul 4, Piatra Neamţ era un oraş fără terapie intensivă şi oamenii nu ar fi avut unde să fie internaţi. La Elias au fost trataţi peste 1000 de pacienţi de la început şi până acum, cred că deja s-a ajuns la 1200, şi inclusiv pe perioada în care nu au fost cazuri COVID, spitalul a funcţionat ca zonă tampon cât au făcut anumite igienizări în spitalul mare, au mutat secţia de pneumologie pe perioada de vară, astfel încât să o poată igieniza pe cea existentă în spitalul mare.
Cred că sistemul nostru de sănătate e putred de la cap la coadă şi că ar trebui ca politicienii să facă un pact pentru sănătate, să admită că nu se mai poate în acest fel, să identifice un om pe care să-l numească şi poate chiar să nu fie politic şi să fie un foarte bun coordonator, să aibă viziune,să implementeze o politică de sănătate şi omul acela să aibă susţinerea tuturor, să ştie că nu va fi dat jos într-o lună, două, trei, cum se întâmplă, ca să poată implementa lucruri”, a conchis Oana Gheorghiu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
