Numărul de şomeri a crescut în a cincea lună a acestui an cu 7.425 faţă de luna precedentă, până la 478.312, iar rata şomajului a urcat la 5,4%, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Luna mai este a treia lună din patru în care s-a înregistrat o creştere a şomajului după majorarea salariului minim pe economie cu 200 lei, la 1.450 lei, de la 1 februarie.
În aprilie, în România erau 470.887 şomeri, nivel minim istoric, potrivit datelor revizuite semnificativ în scădere de către INS.
Un nivel atât de scăzut precum cel din aprilie al numărului de şomeri şi al ratei şomajului nu s-a înregistrat niciodată în România începând din 1994, de când se calculează şomajul după standardele BIM.
Datele revizuite în acest an arată, spre deosebire de primele estimări, că numărul de şomeri a coborât sub 480.000 încă din luna ianuarie 2017 şi s-a menţinut apoi sub acest prag.
Statisticile INS arată că numărul şomerilor a scăzut cu circa 70.000 în ultimul an, de la 548.346 în luna mai 2016.
Şomajul este în continuare mai mare în rândul bărbaţilor, cu o rată de 5,9% în luna mai, în timp ce, în rândul femeilor, şomajul este de doar 4,7%, mai arată datele oficiale.
De la începutul acestui an, şomajul a scăzut în ianuarie şi aprilie, dar a crescut în februarie, martie şi mai, evoluţie pusă de economişti în relaţie cu majorarea salariului minim pe economie de la 1 februarie, de la 1.250 lei până la 1.450 lei.
Patronatele şi unii economişti au avertizat că majorarea este prea rapidă şi i-ar putea afecta pe unii angajaţi fără calificare şi din zone sărace, care sunt plătiţi cu salariile cele mai mici.
Însă pe de altă parte, efectul este limitat de criza de forţă de muncă din România, de care se plâng multe companii, mai ales în ceea ce priveşte angajaţii calificaţi.
Potrivit seriilor revizuite, şomajul a înregistrat o scădere acelerată în 2016, înregistrând scăderi în toate lunile, cu excepţia lunii decembrie.
Scăderea şomajului din 2016 a fost generată în primul rând de creşterea rapidă a cererii de forţă de muncă, mai ales în zonele dezvoltate din jurul marilor metropole.
Cu toate acestea, şefii de companii se plâng tot mai des de lipsa forţei de muncă calificate, care începe să limiteze dezvoltarea afacerilor din România.
Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în primul trimestru din acest an cu 6,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 62.220, în ciuda şomajului încă ridicat din unele regiuni.
Autorităţile publică, constant, şi numărul de şomeri înregistraţi oficial în evidenţele oficiilor pentru forţa de muncă.
Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, la sfârşitul lunii aprilie, 380.813 şomeri erau înregistraţi oficial, ceea ce corespunde unei rate a şomajului de doar 4,34%.
Judeţele Vaslui, cu 10,8%, Teleorman (9,7%) şi Mehedinţi (9,3%) au cele mai înalte niveluri ale şomajului din România, potrivit ANOFM.
Zonele cu şomaj ridicat sunt caracterizate cu calificarea slabă a forţei de muncă şi un grad scăzut de educaţie, spun experţii.
Conform standardelor BIM, numărul de şomeri este calculat prin anchete în gospodării, care arată că numărul de şomeri este, în realitate, mai mare.
Datele privind şomajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate ca fiind mai relevante de către specialişti, pentru că reflectă mai bine şomajul real la nivel naţional.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
