Primarul Capitalei Nicuşor Dan a declarat că faptul că prefectul Bucureştiului Rareş Hopincă a anunţat, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu primarul Sectorului 3 Robert Negoiţă că a depus o acţiune în instanţă împotriva PMB prin care solicită anularea dispoziţiilor de primar din anul 2005 prin care s-au retrocedat aproximativ 12 hectare de teren din Parcul IOR, este „o sfidare a bunului simţ”, deoarece Negoiţă şi Sorin Oprescu au îngreunat foarte mult posibilitatea de anulare a dispoziţiei de retrocedare. Edilul general a adăugat că nu înţelege de ce Hopincă nu i-a cerut ajutorul.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email
„Sper ca acţiunea de azi a Prefectului pentru anularea dispoziţiei de retrocedare a celor 12 hectare din Parcul IOR să fie una serioasă şi nu un gest de imagine. Nu înţeleg de ce nu m-a contactat pentru a-l ajuta, deşi am anunţat public că am finalizat o amplă analiză juridică a speţei. Faptul că a anunţat acţiunea împreună cu Robert Negoiţă e o sfidare a bunului simţ. Negoiţă şi Oprescu au îngreunat foarte mult posibilitatea de anulare a dispoziţiei de retrocedare”, a scris Nicuşor Dan, marţi pe Facebook.
 
Edilul general a adăugat că „în litigiul în care cele două primării au fost parte, Înalta Curte a reţinut definitiv că terenul nu e parc pentru că niciuna din primării nu a venit cu acte care să dovedească faptul că e parc”.
 
„Tocmai din cauza lor acum anularea dispoziţiei de retrocedare necesită o analiză juridică subtilă”, a completat Dan.
 
Prefectul Municipiului Bucureşti Rareş Hopincă a anunţat, marţi, că a depus o acţiune în instanţă împotriva Primăriei Municipiului Bucureşti, prin care solicită anularea dispoziţiilor de primar din anul 2005 prin care s-au retrocedat aproximativ 12 hectare de teren din Parcul IOR.

„În urma analizei celor două Dispoziţii privind retrocedarea terenului din Parcul IOR, am decis să cer instanţei anularea acestora şi redarea terenului în domeniul public al Municipiului Bucureşti. În opinia mea, există elemente vădite de nelegalitate în ceea ce priveşte întocmirea şi aprobarea celor două Dispoziţii. Acest teren nu putea fi retrocedat niciodată şi cer instanţei să constante că retrocedarea a fost abuzivă. Terenul face parte dintr-o suprafaţă de 767 de hectare de teren arabil, rămase în proprietatea lui Ivan Grgueff după Reforma Agrară din 1921. Suprafaţa avea să fie expropriată în condiţiile legii de Reformă Agrară Nr. 187 din 1945 - fiind teren arabil, de la cetăţeanul menţionat anterior şi Elena Catacuzino, trecând astfel în proprietatea statului român”, a explicat Rareş Hopincă, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu primarul Sectorului 3 Robert Negoiţă.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.