Ministrul Mediului, Cristiana Paşca-Palmer, a anunţat marţi deschiderea a două programe de finanţare ,"Casa Verde" şi "Casa Verde Plus", prin care atât populaţia cât şi instituţiile publice pot achiziţiona echipamente cu un consum redus de energie care vor putea fi finanţate cu până la 100% prin Administraţia Fondului de Mediu.
Programul "Casa Verde" are, în 2016, două componente, respectiv "Casa Verde Clasic", prin care se încurajează utilizarea de energie regenerabilă şi trecerea sau completarea sistemelor de încălzire cu cele care utilizează energie regenerabilă, cum sunt panourile solare sau pompele de căldură, şi "Casa Verde Plus", prin care se vor finanţa, în premierăîn România, termosistemele din materiale ecologice, acoperişurile verzi, sau sistemele de eficientizare a consumului de energie. De asemenea, vor fi fianţate şi tehnologiile de iluminat cu LED cu consum redus de energie.
"Astăzi, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, împreună cu Administraţia Fondului de Mediu, lansează în dezbatere publică programul «Casa Verde» şi «Casa Verde Plus», o noutate pentru România. Este ceva ce am promis încă de la începutul mandatului că vrem să dezvoltăm programul «Casa Verde». Este un program care a început acum cinci ani, dar care nu a fost, de fapt, funcţional şi nu s-a mai întâmplat în ultimii ani. Dar, mult mai mult decât atât, am vrut să insuflăm o nouă viziune, aceea de a adăuga acest plus, pentru că o casă verde nu înseamnă doar o casă care are sisteme de energie regenerabilă”, a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
"Casa Verde Clasic" conceput pentru primării, instituţii de inters public şi unităţile de cult, finanţează achiziţia de turbine eoliene, panouri fotovoltaice şi solare, pompe de căldură şi sisteme care utilizează biogazul drept combustibil pentru producerea energiei. În acest caz, finanţarea maximă este de 500.000 de lei pentru unităţile de cult şi 2.000.000 de lei pentru instituţiile publice.
Pentru primării au fost stabilite sume maximale în funcţie de numărul locuitorilor, respectiv: patru milioane de lei pentru localităţi cu mai mult de 100.000 de locuitori, trei milioane de lei pentru oraşe al căror număr de locuitori este între 50.000 şi 100.000 de locuitori, două milioane de lei pentru localităţi cu o populaţie între 20.000 şi 50.000 de locuitori, un milion de lei pentru localităţi cu un număr de locuitori între 3.000 şi 20.000, iar loclităţile şi satele cu mai puţin de 3.000 de locuitori vor putea primi până la 500.000 de lei.
”Una dintre problemele pe care le avem în ţară, unde sunt mulţi crescători de animale, de oi, în special, este că oamenii nu au ce să facă cu lâna. Lâna se aruncă pur şi simplu la gunoi. Noi vrem să oprim acest fenomen şi să încercăm să găsim o piaţă pentru folosirea acestei lâni, iar una dintre metodele cele mai eficiente de utilizare este pentru izolare în case verzi. Suma maximă acordată unui beneficiar este de 40.000 de lei”, a mai spus ministrul Paşca Palmer.
Alţi 33 de milioane de lei se vor îndrepta către persoane juridice, şi anume unităţi administrativ-teritoriale, instituţii publice sau ONG-uri care deţin în proprietate sau administrare clădiri de interes public: şcoli, grădiniţe, policlinici şi spitale, cămine pentru bătrâni, centre de plasament, cantine sociale, centre de reabilitare sau adăposturi de noapte. Suma maximă alocată unui proiect este de până la 500.000 de lei, sumă care nu trebuie să depăşească 90% din valoarea totală a proiectului, a adăugat ministrul Mediului.
Conferinţa de lansare a programelor de finanţare a fost făcută chiar într-o astfel de locuinţă "verde”, construită în oraşul Voluntari din judeţul Ilfov. Casa Solaris, aşa cum a fost denumită de proprietari, a fost construită în 2013 şi produce o cantitate de energie de patru ori mai mare decât consumul propriu. Restul energiei intră în Sistemul Energetic Naţional (SEN).
Livia Stanciu, proprietarul casei, spune că este la final cu toate avizele şi autorizaţiile pentru a furniza curent electric în SEN. Stancu a calculat că, în fiecare an, va încasa aproximativ 2.000 de euro prin kilowaţii produşi şi prin certificatele verzi.
Sistemele de pompare extrage apa din pânza freatică şi o transformă în apă potabilă. Însă apa rece din subteran trece prin sistemul de circulaţie a aerului şi răceşte spaţiul fără să mai fie nevoie de aer condiţionat. Livia Stanciu spune că această locuinţă primeşte doar o singură factură, cea de la salubritate, nemaifiind nevoie de alimentarea cu energie electrică, gaze sau sistem centralizat de încălzire. Diferenţa de preţ dintre o casă "verde" ca aceasta şi o casă obişnuită, spune Livia Stanciu, s-ar putea amortiza între şapte şi zece ani.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
