Ministerul Apărării a transmis, marţi, că varianta din proiectul de lege vizând starea de criză care a fost prezentată în spaţiul public reprezintă ”o versiune de lucru a unui proiect legislativ care nu mai este de actualitate la acest moment, în forma respectivă”.
Ministerul Apărării a transmis, marţi, precizări cu privire la proiectele de modificare a unor acte normative în domeniul apărării naţionale.
”Textul care circulă în spaţiul public reprezintă o versiune de lucru a unui proiect legislativ care nu mai este de actualitate la acest moment, în forma respectivă. Proiectele din cadrul acestui pachet legislativ vor fi reanalizate şi prezentate public”, a transmis Ministerul Apărării.
Mai mulţi parlamentari din coaliţia de guvernare, atât de la PSD, cât şi de la PNL, au criticat proiectul de lege care reglementează starea de criză, pe motiv că Parlamentul este ignorat în procesul decizional, au susţinut surse politice pentru News.ro.
“În felul acesta, Parlamentul rămâne cu rol decorativ, iar decizia se mută la CSAT. E primul pas spre dictatura militară”, argumentează sursele citate.
Conform proiectului, situaţia de criză este definită ca fiind "situaţia în care societatea se confruntă cu mari dificultăţi generate de apariţia unuia sau mai multor incidente pe teritoriul naţional, la nivel regional sau internaţional sau de ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţională, precum şi alte valori constituţionale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acţiunea unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor şi revenirea la starea de normalitate".
Situaţiile de criză cu impact asupra securităţii şi apărării naţionale sunt gestionate de MApN, în condiţiile prevăzute în proceura de coordonare a răspunsului de criză, aprobată prin hotărâre a CSAT.
Conform proiectului, cetăţenii cu obligaţii în îndeplinirea îndatoririlor militare sunt cei care îndeplinesc serviciul militar activ sau serviciul militar în rezervă, cetăţenii încorporabili, recruţii, precum şi cetăţenii români, bărbaţi, cu vârste între 35 şi 63 de ani.
Proiectul conţine şi prevederi referitoare la cetăţenii incorporabili şi rezerviştii care nu au domiciliul în ţară.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
