Dr. Viorela Niţescu, medic primar pediatru, toxicolog şi şeful Secţiei de toxicologie de la Spitalul ”Grigore Alexandrescu” din Capitală, afirmă că, în ultima vreme, medicii de la această unitate sanitară se confruntă cu mai multe cazuri ale unor copii intoxicaţi voluntar cu substanţe psihoactive după ce consumă medicamente prescrise celor cu afecţiuni psihiatrice sau cumpărate de la diverse persoane.
”Secţia noastră este cea mai veche şi prima care a fost înfiinţată cu acest profil, funcţionează în cadrul Centrului Naţional Antitoxic Pediatric. Există şi alte secţii de toxicologie pediatrică în ţară, care sunt în dezvoltare. Primim pacienţi atât din Bucureşti, cât şi din judeţele limitrofe, din partea de sud şi sud-est a ţării, dar şi din alte colţuri ale ţării, în momentul în care sunt cazuri mai severe. În ceea ce priveşte substanţele de abuz pe care le-am observat în ultimul timp la pacienţii cu asemenea intoxicaţii, am remarcat predominanţa cazurilor cu benzodiazepine, cu medicamente din categoria alprazolam, respectiv anxiar, lorazepam. Pe de-o parte acestea sunt medicamente pe care ei şi le procură din medicaţia proprie, unii dintre ei, care au probleme psihiatrice, sau, lucru care este mult mai grav, sunt pastile pe care le procură de la anumite persoane cu care vin în legătură, de la colegi, de la prieteni, şi pe care le consumă”, a explicat dr. Viorela Niţescu, medic primar pediatru, toxicolog şi şeful Secţiei de toxicologie de la Spitalul ”Grigore Alexandrescu” din Capitală.
Medicul a precizat că aceste medicamente se eliberează cu prescripţie specială, nu cu o reţetă simplă, ci este o reţetă specială, în trei exemplare, pe care poate să o elibereze numai medicul neurolog, psihiatru sau medicul de familie pe baza unei scrisori medicale de la specialist.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Fenomenul este destul de simplu, ca să spun aşa, aceste medicamente sunt medicamente psihoactive, fac parte din categoria medicamentelor psihoactive. Ele în tratament se prescriu în nişte doze terapeutice corespunzătoare, pentru a ameliora anumite simptome în cazul bolilor psihice. Aceste medicamente în doze mai mari, în supradoze sau în combinaţie cu alcool sau cu alte substanţe cum ar fi marijuana, sau amfetamine dau nişte simptome pentru care aceşti pacienţi consumă aceste medicamente”, a explicat dr. Niţescu.
Medicamente asemănătoare cu cele care sunt prescrise pe reţetă, fabricate de laboratoare ilegale, ajung pe diverse filiere la tinerii care apoi le consumă combinate cu alcool sau alte substanţe periculoase. De multe ori aceste pastile contrafăcute sunt contaminate şi cu alte substanţe precum amfetaminele sau fentanylul
”Ce este important iarăşi să subliniez este că nu este neapărat ca aceste medicamente, aceste pastile pe care ei le procură de pe piaţa neagră, ca să spun aşa, de la alte persoane, să fie prescrise pe o reţetă, să aibă ca sursă farmacia. Pentru că la ora actuală există laboratoare din acestea ilegale în toată lumea, şi în Europa, în care se fabrică astfel de pastile care de cele mai multe ori sunt foarte asemănătoare ca şi design cu pastilele de anxiar, de alprazolam şi care, de fapt, de multe ori nu au nici dozajele pe care le ştim în mod uzual, care sunt dozajele uzuale, din pastilele care se comercializează pe filiera farmaceutică, care de multe ori sunt contaminate şi cu alte substanţe psihoactive cum ar fi fentanyl, cum ar fi amfetaminte”, a precizat medicul.
În jur de 10 copii cu intoxicaţie acută cu benzodiazepine, pe lună, la ”Grigore Alexandrescu”. Ce paşi sunt urmaţi în spital?
”În general cu intoxicaţii voluntare vedem în jur de 50-60 de pacienţi pe lună, iar dintre cei cu benzodiazepine maximum 10 copii dintre aceştia. Ei în secţia noastră ajung cu intoxicaţie acută sau cu supradoză. Din fericire, durata de spitalizare şi evoluţia sub tratament în marea majoritate a cazurilor, mai mult de 95% din cazuri, este favorabilă şi se externează în maximum 48-72 de ore. Pe parcursul internării aceşti copii sunt preluaţi de psihologul de întâmpinare care îşi desfăşoară activitatea în Centrul Naţional Antitoxic, el face un screening al acestor pacienţi, în urma acestuia noi stabilim împreună cu psihologul dacă pacientul necesită un consult psihiatric, dacă este vorba de o urgenţă psihiatrică sau dacă este doar o problemă emoţională ce poate fi rezolvată cu ajutorul unui psiholog în ambulator”, a detaliat dr. Niţescu.
Ea a adăugat că, în urma evaluării, aceşti pacienţi urmează fie să fie internaţi la Psihiatrie, fie să aibă o evaluare psihiatrică în ambulator, fie să fie reevaluaţi şi luaţi în evidenţă la psihologul din teritoriu.
Medicii au avut în grijă un pacient de 11 ani, consumator de droguri. Ei afirmă însă şi că a crescut numărul adolescenţilor cu depresii, cu tulburări de comportament, cu probleme psihiatrice, mai mult faţă de anii trecuţi.
”Lucrurile evoluează cam cu acelaşi trend, vârsta este, cei mai mici pacienţi în jurul vârstei de 12 ani, chiar 11. Se pare că a crescut totuşi numărul adolescenţilor cu probleme psihiatrice, cu sindroame depresive, cu tulburări de comportament, cu reacţii emoţionale mai mult faţă de anii predecenţi”, a arătat dr. Niţescu.
Ea a spus că este foarte greu de apreciat, ca toxicolog, de ce ajung tinerii să aibă astfel de probleme.
”Psihiatrii, psihologii pot răspunde mai bine la aceste întrebări, aşa, la screeningul pe care noi îl facem în timpul internării, sunt probleme familiale, probleme şcolare, probleme personale în ceea ce priveşte relaţiile cu colegii, probleme de bullying şcolar, cam acestea”, a explicat pentru News.ro dr. Viorela Niţescu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
