Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care modifică art. 59 din Legea 46/2008 - Codul silvic, iar intervenţiile legislative vizează reducerea perioadei în care ocoalele silvice pot începe exploatarea masei lemnoase degradate.
„Proprietarul/Succesorul în drepturi/Orice persoană care are calitatea de a beneficia de uzufruct şi demonstrează cu documente potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care are încheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o perioadă de minimum 10 ani pentru fondul forestier pe care îl deţine, cu suprafaţa cuprinsă între 10,1 ha şi 100 ha, şi pentru care nu există amenajament silvic valabil, poate recolta un volum de maximum 5 mc/an/ha, în funcţie de caracteristicile structurale ale arboretului, dar nu mai mult de 100 mc/an de pe această suprafaţă; produsele accidentale se recoltează integral, cu respectarea condiţiilor privind protecţia mediului”, conform legii promulgate de către şeful statului.
„Pentru terenurile forestiere în suprafaţă de maximum 10 ha, contractul de servicii silvice poate fi încheiat de proprietari, succesorul în drepturi sau oricare dintre coproprietari, cu sau fără acordul celorlalţi coproprietari. Persoanele înscrise în Registrul Agricol Naţional pot încheia contract de pază şi servicii silvice cu ocolul silvic nominalizat, pentru terenurile forestiere în suprafaţă de maximum 10 ha până la finalizarea procedurii succesorale. Contractul se încheie după efectuarea controlului de fond de către ocolul silvic nominalizat în prezenţa titularului contractului, iar acesta beneficiază de drepturile prevăzute de alin. (3) care prevede că „perioada de valabilitate a amenajamentului silvic este de 10 ani, cu excepţia amenajamentelor întocmite pentru pădurile de plop, salcie şi alte specii repede crescătoare, la care perioada de valabilitate este de 5 sau de 10 ani”.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Amenajamentul silvic intră în vigoare la data aprobării acestuia şi este valabil până la data de 31 decembrie a anului al zecelea sau, după caz, al anului al cincilea, începând cu anul în care a avut loc şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice.
De asemenea, „după intrarea în vigoare a amenajamentului silvic, acesta se publică în integralitatea lui, de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură pe site -ul acesteia”, potrivit sursei citate.
Actul normativ promulgat abrogă articolul care prevede că „pentru suprafeţele de fond forestier cuprinse între 10,1 şi 100 ha, pentru care nu există amenajament silvic elaborat, produsele accidentale se pot recolta numai după elaborarea unui addendum la un amenajament silvic în vigoare şi aprobarea acestuia în Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură”.
La articolul 97 numit „Modalităţile de sprijin pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor” este modificat şi prevede, prin proiecutl de lege, următoarele: „asigurarea integrală de la bugetul de stat a costurilor necesare asigurării serviciilor silvice pe bază de contracte sau acte de constatare încheiate cu ocoale silvice nominalizate, pentru suprafeţele de fond forestier de maximum 30 ha, aflate în proprietatea sau în deţinerea persoanelor fizice sau juridice, indiferent dacă acestea sunt sau nu sunt cuprinse într -o asociaţie; plata se face către ocolul silvic nominalizat”.
Tot la articolul 97 este prevăzut că deconturile sunt calculate „ca produs între suprafaţa prevăzută în contractele de servicii silvice şi costurile medii/ha, pe suprafeţele aferente formelor de relief”.
Totodată, „realizarea Inventarului Fondului Forestier Naţional şi monitorizarea sol-vegetaţie forestieră este finanţată anual de la bugetul de stat, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură”.
Realizarea cadastrului aferent fondului forestier naţional este finanţată anual de la bugetul de stat, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, din bugetul propriu al administratorului, din fonduri europene, precum şi din alte surse, mai stipulează legea promulgată.
Preţul mediu de vânzare al unui metru cub de masă lemnoasă este aprobat prin lege. „Preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă – preţul mediu de vânzare al unui metru cub de masă lemnoasă la nivel naţional, determinat ca medie a datelor statistice publicate pentru ultimii trei ani de Institutul Naţional de Statistică”, mai spune sursa menţionată.
De asemenea, „amenajamentele silvice în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi menţin aplicabilitatea”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
