Preşedintele Klaus Iohannis a ţinut un discurs în faţa elevilor dintr-un colegiu din Câmpulung şi le-a vorbit despre proiectele de ţară ale conducătorilor României din istorie, punându-le întrebări şi aşteptând răspunsuri din partea lor, pentru a le explica scopul înfiinţării comisiei prezidenţiale care va elabora până în 2017 un nou proiect de ţară.
Iohannis se află în judeţul Argeş, unde participă la ceremoniile dedicate marcării a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial. Una dintre opririle preşedintelui a fost la Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I", unde a ţinut un discurs interactiv în faţa elevilor, care s-a transformat într-o lecţie de istorie, pornind de la elaborarea noului proiect de ţară al României.
"Poate aţi urmărit, domnule director, sau voi, dragi elevi, în ultima vreme o discuţie la televizor, unde sunt şi eu pomenit. Este vorba despre aşa numitul proiect de ţară. Ştie cineva ce e un proiect de ţară? Ştim cum e cu un proiect de biologie, un proiect de informatică, un proiect de vizită în Haga, dar ce e un proiect de ţară? Dacă nu ridică nimeni mâna o să încerc eu să dau răspunsul singur", a spus Iohannis, zâmbind, când elevii nu au răspuns primei întrebări a preşedintelui.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Şeful statului le-a spus elevilor că le va explica ce înseamnă un proiect de ţară prin câteva exemple istorice, trecând prin întemeierea Ţării Româneşti de către Basarab I şi înfiinţarea Regatului României de către Carol I.
"Cu siguranţă în cursul orelor de istorie vi s-a spus: Carol I nu a fost român. El a fost adus din afară. La ce s-or fi gândit politicienii atunci, să aducă un domnitor de afară? Probabil au avut şi ei, aţi ghicit, un proiect de ţară. (...) De bună seamă au vrut să construiscă o ţară, un regat independent", a spus preşedintele.
Elevii au devenit mai implicaţi în lecţia preşedintelui în momentul în care el a vorbit despre Primul Război Mondial.
"Dacă venim un pic mai încoace în istorie. Astăzi comemorăm 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial. Păi, ce-om fi căutat noi în războiul ăla? Vor fi avut un proiect de ţară? Acum aici chiar vă întreb", a spus Iohannis, zâmbind.
Din sală s-a auzit răspunsul că proiectul de ţară a fost Marea Unire. "Bravo!", i-a răspuns Iohannis elevului, ducând discuţia către istoria contemporană.
"Probabil aţi auzit că politicienii, care în general nu au o imagine foarte bună în România, din motive pe care sper că le înlăturăm încet, încet, dar în anii '90, aşa cum au fost, au avut două proiecte de ţară foarte mari, care s-au realizat. Ştie cineva care au fost aceste două proiecte de ţară de după Revoluţie? Dacă nu ridicaţi mâna, nu îmi dau seama cine...", a continuat Iohannis, din sală auzindu-se vociferări.
Un elev a răspuns că proiectele de ţară au fost integrarea în UE şi în NATO.
Iohannis a explicat apoi contextul în care a solicitat elaborarea unui nou proiect de ţară.
"Şi acum? Ei, acum am considerat că este cazul să ne adunăm şi să vedem ce vrem noi, această generaţie, cu ţara noastră. Să construim un adevărat proiect de ţară, care arată cum vrem noi să arate România peste 20, peste 30, peste 50 de ani, cum ajungem acolo şi atunci ne punem cu siguranţă întrebarea: cum putem să aflăm aceste lucruri?", a spus el.
Preşedintele a explicat că a decis să aducă oamenii care doresc să se implice la aceeaşi masă, pentru a oferi un răspuns asupra direcţiei în care trebuie să meargă România până cel târziu în vara anului viitor. Iohannis a vorbit în acest context şi despre proiectul său "România Educată", afirmând că viitorul nu poate fi construit decât prin învăţământ de calitate.
"Este calea spre viitorul României. Fără o generaţie educată nu se poate construi viitorul. Fără şcoli bune, fără dascăli pe măsură şi fără părinţi care înţeleg pentru ce fac copiii şcoală nu putem să mergem mai departe. (...) Viitorul sunteţi voi, dragi elevi şi tineri", a conchis şeful statului.
Comisia prezidenţială pentru elaborarea unui proiect de ţară a fost înfiinţată la Palatul Cotroceni şi va fi formată din 23 de membri, atât reprezentanţi ai instituţiilor, cât şi membri independenţi, scopul urmând să fie întocmirea unui document politic care să conţină obiectivele României pe termen mediu şi lung şi care va fi definitivat la mijlocul anului viitor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
