Aproximativ 80.000 de credincioşi asistă, sâmbătă, pe Muntele Şumuleul Mic, la slujba de Rusaliile catolice oficiată în aer liber de către IPS Jakubinyi György, arhiepiscop de Alba Iulia, în timp ce alte câteva sute de persoane urcă în continuare spre locul de pelerinaj.
Alături de miile de pelerini veniţi din toate colţurile lumii, la slujbă este prezent şi preşedintele Ungariei, Ader Janos, împreună cu soţia sa, precum şi vicepremierul ungar Semjén Zsolt.
Printre credincioşi se numără persoane venite tocmai din Statele Unite ale Americii şi Australia, dar şi din Germania, Austria şi Ungaria. La procesiunea de pe Muntele Şumuleul Mic au venit şi credincioşi ortodocşi.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Am venit în cinstea Sfintei Fecioare Maria, noi suntem de la Braşov, dar de şapte ani venim la pelerinajul de aici. Este extraordinar, simţim o schimbare, venim pentru noi, ne reculegem şi statuia Fecioarei Maria de aici ne marchează. Ne simţim mai eliberaţi, mai plini de putere şi cu sufletul împăcat”, a spus Maria Loghin din Braşov.
Un localnic din Joseni spune că nimic nu-l poate opri să participe la pelerinajul de pe Muntele Şumuleul Mic.
”Nici vremea rea, nici nimeni nu ne-ar putea opri să venim la Şumuleu. Este datoria noastră sfântă, este tradiţie şi nu vom renunţa niciodată la ea”, afirmă Istvan Becze.
Mulţi dintre credincioşi au drapele secuieşti, steaguri ale Ungariei, dar şi drapele ale lui Arpad, purtate de obicei de reprezentanţi ai Gărzii Maghiare.
Slujba religioasă a început în jurul orei 12.30 şi este oficiată în aer liber la altarul triplu ridicat în şaua dintre munţii Şumuleul Mic şi Şumuleul Mare de către IPS Jakubinyi György, arhiepiscop de Alba Iulia.
Procesiunea spre Muntele Şumuleul Mic a început la ora 10.30 şi a fost deschisă de localnicii din Joseni, urmaşii preotului Istvan, urmaţi de un sobor de preoţi din care a făcut parte şi episcopul romano-catolic, Tamas Jozsef, dar şi de preoţi din mai multe ţări. Laborumul, drapelul sfânt al Şumuleului, care cântăreşte 25 de kilograme şi se află în Catedrala franciscană de la Şumuleu Ciuc, a fost purtat de un elev în ultimul an la Liceul Teologic romano-catolic ”Segito Maria” din Miercurea Ciuc. Pe Muntele Şumuleul Mic a fost transportată şi o copie a statuii Fecioarei Maria făcătoare de minuni de la Şumuleu Ciuc, cunoscută şi ca ”femeia îmbrăcată în soare” sau ”Madona care plânge”.
Cei mai credincioşi dintre pelerini au urcat pe munte în genunchi şi pe coate, reeditând astfel drumul supliciului al lui Iisus Hristos.
Înainte de începerea slujbei, zeci de preoţi franciscani au ascultat spovedania credincioşilor şi i-au absolvit de păcate.
Pelerinajul de Rusaliile catolice de la Şumuleu Ciuc este considerat cel mai mare din Europa Centrală şi de Est şi ajuns la cea de-a 449-a ediţie.
Unii dintre pelerini au pornit spre locul de pelerinaj cu câteva săptămâni în urmă pe jos sau călare, potrivit tradiţiei, şi au străbătut sute de kilometri pentru a se închina Fecioarei Maria, figura centrală a manifestării religioase.
Vineri dimineaţă, grupuri de pelerini din Joseni, descendenţi ai credincioşilor preotului István, cel care i-a condus spre victorie pe secui în anul 1567, în lupta pentru păstrarea religiei romano-catolice, dar şi din bazinul Odorhei şi din zonele Ciuc şi Casin au pornit pe jos spre Şumuleu.
Sâmbătă dimineaţă, cei peste 2.000 de pelerini veniţi cu două trenuri din Ungaria s-au alăturat grupurilor de credincioşi şi au parcurs pe jos drumul până în faţa Catedralei franciscane de la Şumuleu Ciuc.
Potrivit unui comunicat de presă al Ordinului Franciscanilor de la Şumuleu Ciuc, ”singurul invitat al slujbei de hram de Rusalii” este preotul paroh Csintalan László, care va rosti predica.
În centrul pelerinajului se află Fecioara Maria, a cărei statuie a fost sculptată în lemn de tei între anii 1510 şi 1515, fiind cea mai mare statuie făcătoare de minuni din lume.
În anul 1567, după ce au ieşit victorioşi în lupta cu armatele principelui Transilvaniei, Ioan Sigismund, care a încercat să le impună religia unitariană, credincioşii catolici au făcut legământ că în sâmbăta dinaintea Rusaliilor se vor întoarce să îşi exprime recunoştinţa. Şi, an de an, au venit tot mai mulţi, harghitenilor li s-au alăturat alţi credincioşi (reformaţi, unitarieni, chiar şi ortodocşi) de pretutindeni, până când biserica a devenit neîncăpătoare, astfel că liturghia s-a mutat pe Muntele Şumuleul Mic.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
