Proiectele legilor bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2023 au fost aprobate în şedinţa de Guvern, urmând să fie transmise pentru dezbatere şi adoptare Parlamentului, a precizat ministrul de Finanţe Adrian Câciu. De asemenea, Executivul a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023.
„Proiecte de legi care vor merge în această spre Parlament pentru dezbatere şi vot”, a mai explicat Câciu, la finalul şedinţei Executivului.
Bugetul reflectă viziunea responsabilă de politici fiscale şi bugetare a României şi a fost conceput realist, coerent şi responsabil, cu importante fonduri direcţionate către susţinerea investiţiilor, concomitent cu sprijinirea grupurilor vulnerabile, arată Guvernul, în comunicatul de presă.
Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la 4,40% din PIB şi deficit ESA estimat la 4,40% din PIB, în scădere de la 80 miliarde lei, 5,74% din PIB. Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere economică de 2,8% prevăzută pentru anul 2023.
Cheltuielile destinate investiţiilor însumează aprox. 112,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 7,22% în PIB, remarcându-se un vârf de investiţii în acest an, datorat finalizării cadrului de programare financiar 2014-2020, fiind ultimul an de eligibilitate, precum şi continuarea proiectelor pe PNRR şi demararea noului cadru de programare 2021-2027.
Pachetul de măsuri de plafonare şi compensare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale va continua să protejeze cetăţenii şi economia de creşterea preţurilor şi de efectele crizei energetice.
Principiile de bază ale acestui proiect de buget sunt: transparenţa, evitarea risipei banului public, reconsiderarea priorităţilor de finanţare în acord cu noile provocări europene, accelerarea oportunităţii de utilizare a fondurilor europene 2021 - 2027 şi a celor alocate reformelor finanţate din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă pentru creşterea rezilienţei economiei româneşti.
De asemenea, susţinerea mediului de afaceri este o altă coordonată a construcţiei bugetare pe anul 2023 prin sprijinirea sectorului IMM, caracterizat prin dinamism şi diversitate, prin finanţarea unor programe importante.
Totodată, elaborarea bugetului are în vedere întărirea guvernanţei corporative la companiile de stat în vederea îmbunătăţirii performanţei acestora, prin utilizarea celor mai bune practici la nivel european.
Ce prevede proiectul de lege privind plafoanele bugetare
Proiectul de lege aprobat de Guvern face parte din pachetul legislaţiei bugetare pentru anul 2023 şi stabileşte ţintele obligatorii pentru o serie de indicatori bugetari prevăzuţi în Legea responsabilităţii fiscal-bugetare.
Scopul acestui proiect este alocarea, cu eficienţă, a fondurilor publice, o mai bună disciplină fiscală şi o mai mare responsabilitate a ordonatorilor principali de credite în cheltuirea banilor publici.
Proiectul de lege este corelat Strategiei fiscal - bugetare pentru perioada 2023-2025, care stabileşte principiile, obiectivele şi priorităţile fiscal bugetare ale Guvernului pentru perioada 2023-2025.
Astfel, potrivit proiectului de lege, pentru anul 2023, soldul bugetar este estimat la -4,40 % din P.I.B, iar cheltuielile de personal la 8,2 % din P.I.B., în timp ce pentru anul 2024, soldul bugetar va fi de - 2,95 % din P.I.B., iar cheltuielile de personal de 7,9 % din P.I.B.
Pentru anul 2023, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 49,8 % din produsul intern brut luând în considerare potenţialele prefinanţări ce vor putea fi atrase în condiţiile favorabile ale pieţelor financiare, precum şi eventualele evoluţii sub aşteptări atât ai indicatorilor macroeconomici cât şi ai pieţelor financiare.
În anul 2023, plafonul privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.600 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 2.000 milioane lei fiecare.
Plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2023, este de 40.000 milioane lei.
Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la - 4,40 % din PIB şi deficit ESA estimat la -4,40 % din PIB, mai indică sursa citată.
Măsurile care stau la baza construcţiei bugetare pe anul 2023 şi perspectiva 2024-2025, precum şi evoluţia descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendinţa clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, iar în anul 2023 se continuă consolidarea fiscală astfel încât revenirea la ţinta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht, să fie atinsă în anul 2024.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
