Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, a afirmat că în România au fost raportate şase cazuri de miocardită după vaccinare la persoane între 17 şi 29 de ani, toate având o evoluţie favorabilă. El a precizat că, în lipsa unor simptome precum durere în piept, palpiaţii, oboseală, nu este nevoie de alte investigaţii.
Valeriu Gheorghiţă a fost întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă, dacă sunt cazuri de miocardită după COVID şi dacă există anumite recomandări sau investigaţii pe care ar trebui să le facă.
Evenimente
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
"În România, până la acest moment sunt raportate şase cazuri de miocardită. Ele sunt raportate la cinci băieţi şi o fată. Grupa de vârstă este între 17 ani şi 29 de ani. Toate cele şase cazuri au apărut după vaccinul de la compania BioNTech/ Pfizer, trei cazuri după administrarea primei doze, trei cazuri după administrare a celei de-a doua doză. În toate cele şase cazuri evoluţia a fost favorabilă, adică adolescenţii, tinerii au fost internaţi şi s-au externat cu stare generală foarte bună. Media timpului apărut de la administrarea dozei şi până la diagnostic a fost de maxim... în primele şapte zile s-au stabilit aceste diagnostice”, a declarat Gheorghiţă.
El a precizat că, în absenţa simptomelor de miocardită, nu este nevoie de alte investigaţii.
"Semnele clinice care ridică suspiciunea de miocardită, cel mai frecvent au fost legate de durerea în piept, durere toracică, palpitaţii şi stare de oboseală. Acestea au fost cele mai… sigur, şi febră a fost relatată în anumite cazuri. Dar, în absenţa acestor simptome care sunt evocatoare şi care, repet, apar foarte rar, nu este nevoie de alte investigaţii. Şi aici mă refer după vaccinare”, a explicat coordonatorul campaniei de vaccinare.
El a mai transmis că există riscul de sindrom inflamator multisistemic al copilului după COVID, iar în SUA se înregistrează un caz la 1.000 de pacienţi.
"După infecţia cu SARS-CoV-2, după COVID, ştim că există acest risc de sindrom inflamator multisistemic al copilului, care apare cu o frecvenţă, cel puţin după datele acumulate în Statele Unite, de un caz la aproximativ 1.000 de copii care au trecut prin infecţia cu SARS-CoV-2 şi aici nu are importanţă forma de boală, gravitatea bolii prin care a trecut copilul. Apare undeva într-un interval de timp de până la şase, şapte săptămâni de la boală şi care se caracterizează, evident, prin febră şi care interesează cel puţin două organe, foarte frecvent fiind interesată şi inima, şi cordul, ceea ce evident în multe cazuri a necesitat internarea copiilor în secţia de Terapie Intensivă”, a mai declarat Valeriu Gheorghiţă.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
