Proiectul Primăriei Arad de modernizare şi extindere a Parcului Reconcilieii Româno-Ungare a fost realizat pe jumătate, oprindu-se după reabilitarea perimetrului actual, din cauza unor neînţelegeri cu Guvernul privind un teren de 1.650 de metri pătraţi pe care municipalitatea l-a solicitat în 2014, dar nu l-a primit. Parcul urma să fie legat de Turnul de Apă, construcţie înaltă de 35 de metri datând din 1896, prin alei pietonale cu mobilier urban, spaţii verzi şi o fântână arteziană cu jeturi ţâşnind din pavaj. Contractul pentru etapa de extindere, semnat în urmă cu patru ani cu firma care câştigase licitaţia, a fost reziliat recent.
Lucrările de modernizare şi extindere a Parcului Reconcilierii Româno-Ungare ar fi trebuit să înceapă în 2013, din cauza degradărilor majore, însă abia doi ani mai târziu a fost deschis şantierul, pentru că rezultatul licitaţiei de atribuire a lucrărilor fusese contestat.
Prima parte a proiectului a fost executată până în 2016, fiind reabilitat perimetrul actual al parcului. Au avut loc reamenajări pe spaţiile verzi, realizarea unei instalaţii de irigat şi recondiţionarea mobilierului.
A doua etapă, respectiv extinderea parcului, nu a mai avut loc, pentru că antreprenorul a constatat că din documente reiese că municipalitatea nu deţine tot terenul pe care urmau să aibă loc lucrările.
O suprafaţă de 1650 de metri pătraţi fusese în proprietatea oraşului, dar, la mijlocul anilor 1990, municipalitatea a concesionat-o pe 99 de ani Inspectoratului Şcolar Judeţean, pentru construirea unui hotel. Finanţarea construirii hotelului a fost asigurată de Ministerul Educaţiei, care s-a trecut în acte drept proprietar al terenului, fiind făcută şi intabularea.
În urma mai multor runde de discuţii dintre autorităţile locale din Arad şi reprezentaţii Ministerului Educaţiei, s-a convenit ca terenul să fie transferat înapoi în proprietatea municipiului Arad, dar actele nu au fost făcute niciodată.
”Demersurile legale făcute de Primăria Arad au rămas fără răspuns. Ministerul Educaţiei Naţionale trebuia să iniţieze un proiect de hotărâre menit să anuleze hotărârea de Guvern nr. 1705 din 2006, potrivit căreia terenul concesionat în anii ’90 Inspectoratului Şcolar Judeţean pe durata a 99 de ani trecea în domeniul public al Statului Român. Acest lucru nu s-a mai întâmplat”, a declarat, pentru News.ro, purtătorul de cuvânt al Primăriei Arad, Ralu Cotrău.
Recent, Primăria a reziliat contractul de lucrări încheiat în 2014.
Între timp, hotelul care a costat peste 8.000.000 de lei a rămas abandonat de şase ani, pentru că nu au mai fost alocaţi bani pentru finalizarea finisajelor interioare. Terenurile pe care Primăria Arad ar fi extins Parcul Reconcilierii sunt neutilizate, pline de gunoaie şi buruieni.
Primăria intenţiona să lege parcul de Turnul de Apă, construcţie înaltă de 35 de metri realizată în 1896, care se află pe lista monumentelor istorice. Ar fi fost amenajate alei pietonale cu mobilier urban şi diverse decoraţiuni, spaţii verzi şi o fântână arteziană cu jeturi ţâşnind din pavaj.
Parcul Reconcilierii Româno-Ungare a fost inaugurat în 2005, iar aici există două monumente – unul maghiar şi unul românesc – ce se oglindesc în acelaşi luciu de apă.
Monumentul românesc este Arcul de Triumf, dedicat revoluţiei transilvănenilor de la 1848-1849, iar monumentul maghiar este Statuia Libertăţii, care datează din 1880, când a fost realizată pentru comemorarea execuţiei a 13 generali revoluţionari ucişi la Arad în urma revoluţiei de la 1848-1849.
Amenajarea parcului a costat, la acea dată, 13 milioane de lei, din care 10 milioane au fost alocaţi realizării Arcului de Triumf.
Parcul Reconcilierii, care de la inaugurare este vizitat zilnic de turişti sosiţi cu autocare din Ungaria, interesaţi de Statuia Libertăţii, a fost declarat monument istoric în 2014.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.