Mai mult de jumătate dintre români, respectiv 60%, au o imagine pozitivă despre UE, iar 52% dintre ei au încredere în Uniunea Europeană, situându-se astfel peste media din Uniune, relevă datele Eurobarometrului de primăvară 2019.
România se află pe locul 2, la egalitate cu Portugalia, în ceea ce priveşte imaginea pozitivă faţă de UE.
”Rezultate despre România, pe scurt: 60% dintre români au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, comparativ cu o medie UE de 45. 52% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, comparativ cu o medie UE de 44%. 50% dintre români sunt optimişti cu privire la situaţia pieţei muncii, comparativ cu o UE de 44%”, conform celui mai recent sondaj Eurobarometru standard, realizat după alegerile europene, între 7 iunie şi 1 iulie 2019, în toate cele 28 de state membre ale UE şi în cele cinci ţări candidate.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Printre principalele constatări se numără un sprijin record pentru moneda euro şi transformarea schimbărilor climatice în a doua preocupare majoră la nivelul UE, după imigraţie”, se arată într-un comunicat al CE.
1. Încrederea şi optimismul faţă de viitor la cel mai înalt nivel din 2014
Încrederea în UE este la cel mai înalt nivel din 2014 şi rămâne superioară încrederii în guvernele sau parlamentele naţionale. Încrederea în UE a crescut în 20 state membre, cu cele mai mari punctaje în Lituania (72 %), Danemarca (68 %) şi Estonia (60 %). În plus, peste jumătate dintre respondenţi „tind să aibă încredere” în UE în Luxemburg (59 %), Finlanda (58 %), Portugalia (57 %), Malta şi Suedia (ambele cu 56 %), Bulgaria şi Ungaria (ambele cu 55 %), Irlanda, Polonia, Ţările de Jos şi Cipru (toate cu 54 %), România şi Austria (ambele cu 52 %) şi Letonia şi Belgia (ambele cu 51 %).
De la ultimul sondaj Eurobarometru standard din toamna lui 2018, procentajul de respondenţi care au o imagine pozitivă despre UE (45 %) a crescut în 23 de state membre ale UE, cel mai evident în Cipru (47 %, +11), Ungaria (52 %, +9), Grecia (33 %, +8), România (60 %, +8) şi Portugalia (60 %, +7). O creştere cu două puncte procentuale a fost înregistrată din toamna anului 2018 (+10 din primăvara anului 2014), atingând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani. 37 % (+1, comparativ cu toamna anului 2018) dintre respondenţi au o imagine neutră despre UE, în timp ce mai puţin de o cincime au o imagine negativă (17 %, -3) – este cel mai mic scor în 10 ani.
Majoritatea europenilor sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul UE (61 %, +3 puncte procentuale), în timp ce doar 34 % (-3) sunt pesimişti. Cel mai ridicat nivel de optimism este în Irlanda (85 %), Danemarca (79 %), Lituania (76 %) şi Polonia (74 %). La celălalt capăt al clasamentului, optimismul este mai puţin pronunţat în Regatul Unit (47 % faţă de 46 %) şi în Franţa (50 % faţă de 45 %).
55 % dintre europeni declară că sunt mulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia în UE, scorul cel mai mare înregistrat din toamna anului 2004 până în prezent (+ 5 puncte procentuale faţă de toamna anului 2018; +11 faţă de primăvara anului 2014), în timp ce numărul celor „nesatisfăcuţi” a scăzut cu cinci puncte procentuale la 36 %.
Majoritatea europenilor sunt de acord că „vocea lor contează în UE”. Media UE-28 atinge 56 % (+7 puncte procentuale faţă de toamna anului 2018; +11 faţă de primăvara anului 2018; +14 faţă de primăvara anului 2014), cele mai mari punctaje fiind observate în Suedia (86 %), Danemarca (81 %) şi Ţările de Jos (76 %).
Record de susţinere a monedei euro
Sprijinul pentru uniunea economică şi monetară şi pentru moneda euro atinge un nou nivel record ridicat, peste 3 sferturi dintre respondenţii din zona euro (76 %, +1 punct procentual; +9 faţă de primăvara anului 2014) declarându-se in favoarea monedei unice a UE. În ansamblul UE, sprijinul pentru moneda euro este stabil la 62 %.
Opiniile pozitive cu privire la situaţia economiilor naţionale prevalează (49 % apreciază situaţia ca fiind bună şi 47 % o apreciază ca fiind proastă). Majoritatea respondenţilor din 17 state membre (16 în toamna anului 2018) afirmă că situaţia economică naţională este bună. Luxemburg (94 %), Danemarca (91 %) şi Ţările de Jos (90 %) sunt ţările cu cele mai mari punctaje. Procentajul cel mai scăzut al opiniilor pozitive este observat în Grecia (7 %), Croaţia şi Bulgaria (ambele cu 20 %), Italia (22 %), Spania (26 %) şi Franţa (29 %).
Cetăţenia UE şi libera circulaţie văzute ca principale realizări ale UE
În toate cele 28 de state membre, peste jumătate dintre respondenţi consideră că sunt cetăţeni ai UE. La nivelul UE în ansamblu, 73 % au acest sentiment (+ 2 puncte procentuale faţă de toamna anului 2018), iar la nivel naţional punctajul variază de la 93 % în Luxemburg, 88 % în Germania şi 87 % în Spania, la 57 % în Grecia şi Italia şi 52 % în Bulgaria.
O mare majoritate a cetăţenilor UE sprijină „libera circulaţie a cetăţenilor UE ,care pot să locuiască, să lucreze, să studieze şi să desfăşoare activităţi comerciale oriunde în UE” (81 %, -2 puncte procentuale faţă de toamna anului 2018) şi în fiecare stat membru al UE peste două treimi dintre respondenţi împărtăşesc această opinie, de la Lituania (94 %) la Italia şi Regatul Unit (ambele cu 68 %).
Preocupări majore la nivelul UE şi la nivel naţional: legate de schimbările climatice şi de mediu sunt în creştere
Imigraţia rămâne principala preocupare la nivelul UE, cu 34 % din menţiuni, în pofida unei scăderi puternice (-6 puncte procentuale faţă de toamna anului 2018). Schimbările climatice, care s-au aflat pe locul al cincilea în toamna anului 2018, constituie în prezent a doua cea mai importantă preocupare după o creştere puternică (+ 6 faţă de toamna anului 2018). Trei preocupări obţin punctaje identice: situaţia economică (18 %, neschimbat), starea finanţelor publice ale statelor membre (18 %, -1) şi terorismul (18 %, -2), urmate de mediu — principala preocupare pentru 13 % dintre respondenţi, înregistrând o creştere de patru puncte procentuale.
Şomajul, care este în prezent pe cea de-a şaptea poziţie la nivelul UE (12 %), rămâne principala preocupare la nivel naţional (21 %, -2 puncte procentuale), împreună cu creşterea preţurilor/inflaţia/costul vieţii (21 %, neschimbat) şi sănătatea şi securitatea socială (21 %, +1). Problemele legate de mediu, climă şi energie urmează îndeaproape după o creştere puternică (20 %, +6). Imigraţia, cu 17 % din menţiuni (-4 puncte procentuale faţă de toamna anului 2018 şi -19 faţă de toamna anului 2015), nu se mai regăseşte printre primele trei preocupări la nivel naţional, pentru prima dată din primăvara anului 2014. Situaţia economică se situează pe locul al şaselea (16 %, +1).
„Sondajul Eurobarometru standard din primăvara anului 2019” (EB 91) a fost realizat prin intermediul unor interviuri faţă în faţă desfăşurate în perioada 7 iunie - 1 iulie 2019 în toate cele 28 de state membre ale UE şi în ţările candidate [1]. În perioada 7-25 iunie 2019, au fost realizate 27 464 de interviuri în statele membre ale UE 28.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
