Elevii şcolii cu unicul laborator de religie din Capitală dedică Festivalul de teatru “Sf. Ierarh Antim, prietenul Şcolii mele” campaniei de deminare a schitului românesc de la Iordan

Elevii Şcolii Gimnaziale Maica Domnului din Bucureşti, singura unitate de învăţământ cu laborator de religie, dedică Festivalul de teatru “Sf. Ierarh Antim, prietenul Şcolii mele”, realizat în cadrul Ateneului Sf. Pantelimon, dar şi icoanele pe care le-au pictat, campaniei de deminare şi recuperare a schitului românesc de la Iordan, lansată în această vară de părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, superiorul Aşezămintelor Româneşti din Ţara Sfântă. Din fondurile strânse cu ajutorul copiilor, vor fi scoase primele trei mine din cele 3.800 care se află pe terenul schitului românesc de la Iordan.

"Primele trei mine de pe terenul unde se află Schitul românesc de la Iordan vor fi scoase din fondurile pe care le-au strâns copiii Şcolii Gimnaziale Maica Domnului din Bucureşti, singura unitate de învăţământ cu laborator de religie, care au dedicat Festivalul de teatru «Sf. Ierarh Antim, prietenul Şcolii mele», dar şi icoanele pe care le-au pictat, recuperării schitului", a declarat, pentru News.ro, părintele Bogdan Teleanu, care coordonează Departamentul pentru copii şi tineret Ateneul Sfântului Pantelimon al Bisericii "Sfântul Pantelimon”.

Pe terenul unde se află Schitul românesc de la Iordan sunt 3.800 de mine, iar costul operaţiunilor pentru a fi scoasă o singură mină este de 130 de dolari.

"În anul 2015, cele opt Biserici care deţin teren în această zonă (Qaser al-Yahud), printre care şi Biserica Ortodoxă Română, au format un comitet de iniţiativă în vederea identificării unei soluţii de deminare şi deschidere a zonei. În acest sens, a fost identificată şi aleasă o firmă specializată în operaţiunile umanitare de înlăturare a minelor din fostele zone de război: firma americano-britanică Halo Trust. Aceasta a întocmit un proiect de deminare a zonei, aria totală de pământ minat întinzându-se pe 55 de hectare", a explicat părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, superiorul Aşezămintelor româneşti la la Ierusalim, Iordan şi Ierihon.

El a mai spus că pentru deminarea întregului teren este nevoie de patru milioane de dolari.

"Proiectul este prevăzut a se desfăşura pe o perioadă de doi ani de zile (2017-2019), costurile necesare ridicându-se la suma de  patru milioane de dolari. Patriarhia Română  are în proprietate 10.000 de metri pătraţi pe malul râului Iordan, la graniţa Israelului cu Iordania. Este exact zona unde a fost botezat Mântuitorul, pe unde au intrat evreii în Israel după pribegia de 40 de ani în pustia Egiptului, locul de unde a fost înălţat la cer Sfântul Ilie cu un car de foc şi pe unde a pribegit Sfânta Maria Egipteanca. În zona schitului românesc sunt cam 3.800 de mine, iar costurile pentru a scoate o singură mină din pământ sunt de 130 de dolari”, a adăugat Superiorul Aşezămintelor româneşti la la Ierusalim, Iordan şi Ierihon.

Elevii Şcolii Gimanziale Maica Domnului au aflat despre campanie de la preoţii Bisericii Sfântul Pantelimon, unde ei merg în fiecare duminică pentru Sfânta Liturghie, dar şi pentru că fac parte din echipa de teatru din cadrul Departamentului pentru copii şi tineret Ateneul Sfântului Pantelimon al Bisericii "Sfântul Pantelimon” coordonat de la părintele Bogdan Teleanu.

A vrut Dumnezeu să fie pace la Iordan

"S-a făcut acordul pentru pace, iar autorităţile de acolo au zis: Este  pace, deminaţi şi vă faceţi Biserică. Iniţiem asăzi o campanie, care se  derulează şi la şcoală. Va veni vremea ca şi la Iordan să redeschidem Biserica românească. Acum avem biserici la Ierusalim şi la Ierihon. Nu suntem chiar săraci cu totul. Dacă o recăpătăm şi pe aceea pe care am avut-o ce are? Pentru că nu este nici pentru mine, nici pentru el, ci pentru toţi românii”, a spus preotul paroh al Bisercii "Sf Pantelimon”, Marian Constantinescu.

Trei biserici româneşti  greu încercate în Ţara Sfântă

La rândul lui, părintele Cătălin Niculescu, iniţiatorul pelerinajelor în Ţara Sfântă a explicat situaţia aşezămintelor româneşti din Ierusalim,  Iordan şi Ierihon.

"În Ţara Sfântă, Dumnezeu ne-a binecuvântat cu trei biserici româneşti, una la Ierusalim, una la Ierihon şi una la râul Iordan. Fiecare din acestea trei biserici a fost greu încercată. Cea de la Ierusalim, în timpul războiului, au luat-o englezii, au transfromat-o în centru de comandă, apoi în depozit. Abia târziu, prin anii 1970 a fost redată României. Dar este situată într-un cartier de evrei ultrareligioşi. De multe ori, unii dintre ei fac răutăţi, aruncă cu sticle incendiare, scuipă, lovesc. Dar asta este. Avem o biserică acolo unde a fost răstignit Hristos şi a fost Înviat", a spus părintele Niculescu.

El a arătat că şi la biserica din Ierihon sunt probleme.

"La Ierihon, Biserica noastră a fost ridicată cu greu, pe un pământ donat de nişte creştini. Dar şi acolo este greu pentru că Biserica este în pământurile palestiniene. Biserica a fost ridicată lângă o moschee mare şi tot timpul este gălăgie, nu te lasă să baţi clopotul decât două-trei minute", a adăugat preotul.

El a explicat şi care este situaţia celei de-a treia biserici româneşti din Israel.

"Şi a treia Biserică, aceasta de la Iordan, printre minele antitanc. În 1967, Israelul a început războiul împotriva Siriei, Egiptului şi Iordaniei şi,  ca să-şi securizeze graniţele, a plantat mii de mine antitanc. Să fie siguri ei (israelienii, n.r.), că nu vin tancurile dinspre Iordania. Pe partea unde este Biserica noastră sunt vreo 3.800 de mine antitanc. După ce s-a încheiat războiul, minele nu au fost scoase, au rămas acolo unde au fost puse, tot din raţiuni de apărare, pentru că pacea era subţire", a povestit preotul.

Părintele Cătălin Niculescu a făcut o scurtă istorie a schitului de la Iordan.

"Dar, în zona aceea, dragii mei, erau opt Biserici: coptă, siriană, etiopiană, armenă, a Bisericii ruse, a catolicilor-franciscani, a grecilor şi a românilor. Schitul românesc de la Iordan l-a avut ca stareţ pe Sf\ntul Ioan Iacob Hozevitul. El a făcut ascultare şi a stat acolo câţiva ani apoi a plecat în Hozeva. La acest schit, în 1967, mai era un singur călugăr, ieromonahul Juvenalie Străinu. Dar fiind bătrân şi bolnav, a solicitat ajutor din ţară şi a fost trimis ca ajutor ieromonahul Damian Stogu. În 1970, părintele Damian Stogu a fost împuşcat, fiind surprins la Iordan în mijlocul unui schimb de focuri între cele două tabere rivale. Acum este îngropat în mănăstrirea Dudul lui Zaheu, undeva în spatele acestui lăcaş, dar cine mai ştie de el", a spus părintele.

Românii au pierdut Biserica de pe Muntele Tabor

Românii au mai pierdut o Biserică, aceea de pe Muntele Tabor, ridicată de arhimandritului Irinarh Roseti, în anul 1859, a mai spus Cătălin Niculescu. El a povestit că, în 1864, Irinarh Roseti s-a îmbolnăvit, nu a fost ajutat din ţară, iar grecii au luat biserica şi au terminat-o ei.

"Noi nu am fost în stare ca neam să ridicăm Biserică pe muntele Taborului şi au luat-o grecii.  Acum, în Biserica de pe Tabor nu scrie nimic de spre noi, ne-au şters din istorie. Noi, acum vă îndemnăm să ne unim forţele şi să nu mai îngăduim să fim şterşi din istorie, să nu mai îngăduim să se spună despre români că nu sunt în stare să-şi susţină bisericile din Ţara Sfântă”, a adăugat preotul Cătălin Niculescu.

El a spus că Biserica românescă de la Iordan are o mare importanţă, aflându-se lângă locul real al Botezului Domnului.

"Acolo, lângă Biserica noastră a fost botezat Mânturitorul nostru Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. Acolo a pustnicit Sfânta Maria Egipteanca. Acolo, lângă Biserica noastră, s-a ridicat Sfântul Ilie cu Carul de foc la cer şi tot pe acolo, evreii au intrat în Ţara Sfântă cu Chivotul legii, după cei 40 de ani de pribegie. Iată cât de important este acest loc ţinut închis acum de aproape 4.000 de mine antitanc. De aceea,  vă îndemn să vă gândiţi cum veţi putea ajuta în încercarea părintelui arhimandrit Teofil să elimine aceste mine antitanc şi să redăm Bisericii noastre şi Schitul românesc de la Iordan”, a conchis părintele Cătălin.

Părintele Bogdan Telenu l-a numit pe actorul  Costel Bojog, cel care îi ajută pe copii în cadrul  Festivalului de teatru religios “Sf. Ierarh Antim, prietenul Şcolii mele” ambasador pentru pace, în cadrul campaniei de deminare de la Iordan .

"Vă desemnăm Ambasadorul păcii pentru Biserica «Sfântul Pantelimon» şi Şcoala Gimnazială Maica Domnului, în campania de deminare a zonei de la Iordan în care se află şi Schitul românesc. Am spus Ambasador al păcii, pentru că, în sfârşit, acolo, la Iordan,  este pace. Iar, la vreme de pace putem să ne unim forţele şi să ajutăm, cu cât putem fiecare,  la redeschiderea bisericii grav avariate în războiul israeliano-arab”, a spus părintele Teleanu.

Atunci, copiii au decis ca Festivalul de teatru religios “Sf. Ierarh Antim, prietenul Şcolii mele”,  dar şi icoanele pe care le-au pictat cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul, Mitropolit al Ţării Româneşti, ctitor de lăcaşuri de cult, personalitate culturală, tipograf, să fie dedicate exclusiv campaniei de deminare de la Iordan.

Actorul Costel Bojog: Mă bucur că, alături de copii, suntem mesagerii păcii

"Mă bucur că am lucrat cu copiii într-o piesă care are ca mesaj credinţa şi sacrificiul. Mă bucur că vom continua cu această campanie care poate fi numită una a păcii. Pentru că numai dacă este pace poate fi redeschis Schitul românesc de la Iordan. Trebuie să trăim  în iubire şi în pace”, a spus actorul Costel Bojog.

Mihai, elev în clasa a V-a: Aş vrea să construiesc o Biserică

Mihai este elev în clasa a V-a la Liceul George Enescu din Capitală şi cântă la vioară. Îşi doreşte foarte mult să ajungă în Ţara Sfântă şi, chiar mai mult, cândva, să poată să construiască o Biserică.

"Aş  vrea să merg în Ţara Sfântă. Este o ţară minunată, aş vrea să descopăr mai multe decâ ştiu despre viaţa Mântuitorului. Sunt curios să aflu cum vor putea fi scoase minele de acolo. Ştiţi , eu aş vrea să construiesc o biserică, dacă aş putea. Pentru că nu pot,  acum, pictez o icoană, joc  într-o piesă şi poate scot... şi eu cândva o mină”, spune Mihai.

Băiatul cântă la vioară. Partitură preferată - "Preludiu şi Allegro" de Friedrich "Fritz" Kreisler, violonist şi compozitor austriac.

"Partitura mea preferată este Preludiu şi Allegro. Este o piesă foarte frumoasă. Are o trăire, o veselie, este un cântec aparte”, mai spune elevul.

O altă elevă care ia parte la campania de deminare este Roxana Georgeta Grigoriu. Este în clasa a VII-a. A fost în Ţara Sfântă cu părinţii şi cu părintele Cătălin (iniţiatorul pelerinajelor în Israel şi Iordania).

"Eu am fost cu părinţii în Ţara Sfântă şi cu părintele Cătălin. Este foarte frumos. Impresionant. Am mers pe urmele Mântuitorului. Am intrat în apa Iordanului. Mi-aş dori să putem intra într-o zi şi în Biserica noastră de acolo. Mă bucură ideea că putem ajuta la reconstrucţia Bisericii. Joc în piesa «Sfântul Vodă Brâncoveanu». Interpretez rolul lui Ştefan, cel de-al doilea fiu al Sfân­tului Martir Constantin Brâncoveanu”, mai spune eleva.

La Ora de Religie de la Şcoala Gimnazială Maica Domnului, directoarea Julieta Mihăilescu, profesoară de religie, le-a vorbit elevilor tot despre pace. Lecţia despre pace a debutat cu vizionarea expoziţiei de icoane pe lemn cu chipul Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi proiecţia piesei de teatru Lumina Sfântului Andrei, în interpretarea elevilor clasei a IV-a A.

Aceste două momente artistice fac parte din programul festivalului de teatru religios “Sf. Ierarh. Antim, prietenul Şcolii mele”, în perioada 19-23 septembrie 2016.

Iniţiativa copiilor a avut avut un ecou deosebit în Ţara Sfântă.

Părintele  arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, reprezentantul Patriarhiei Române la Sfintele Locuri şi superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Ierihon şi Iordan, le-a mulţumit elevilor, într-o scrisoare care a fost citită la ora de religie.

“Iubiţi elevi ai Şcolii Gimnaziale Maica Domnului din Bucureşti

Vă transmitem cu bucurie gânduri bune şi salutări de pace din Ţara Sfântă.

Aici în pământul binecuvântat de Dumnezeu prin trimiterea Fiului Său, Mântuitorul Nostru Iisus Hristos, arde neîncetat de aproape un veac şi candela de rugăciune românească, aprinsă la începutul secolului al XX-lea de evlavioşii pelerinii români, care au dorit să ridice Aşezăminte de rugăciune pe Pământul Sfânt: la Ierusalim şi Iordan, iar ultimele două decenii şi în oraşul biblic Ierihon.

Din păcate, aşa după cum se cunoaşte, în anii 1967-1970 unul dintre Aşezămintele noastre româneşti, cel de pe malul râului Iordan închinat Sf. Ioan Botezătorul, a suferit grav în urma războiului israeliano-arab fiind bombardat, minat şi mai apoi închis.

Timp de 46 de ani aici nu s-a mai bătut toaca, nu s-au auzit clopotele şi candelele au rămas stinse. În spatele gardurilor de sârmă ghimpată unde răsuna odinioară chemarea la pocăinţă a Proorocului Ioan şi slavosloviile neadormite ale pustnicilor, astăzi numai vântul deşertului mai duce nisipul fierbinte peste ruinele încremenite sub soarele arzător din Valea mănăstirilor de la Iordan.

Cu ajutorul Bunului Dumnezeu şi prin mijlocirea Sf. Cuv. Ioan Iacob Românul anul acesta am primit însă veşti bune, căci a fost de curând aprobat un proiect de deminare a zonei şi de reparare a bisericii şi clădirilor.

Cu emoţie am aflat că tinerii elevi ai Şcolii Gimnaziale Maica Domnului din Bucureşti, sprijiniţi de conducerea şcolii şi sub îndrumarea Pc. Pr. Bogdan Teleanu au realizat o activitate cultural-duhovnicească şi caritabilă menită să susţină operaţiunile de deminare a Schitului Românesc de la Iordan.

Gestul dumneavoastră ne încurajează şi ţine aprinsă speranţa că în curând vor răsuna iarăşi rugăciuni şi cântări sfinte în graiul românesc la Schitul de la Iordan, unde s-a ostenit şi s-a rugat Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul”, spune superiorul Aşezămintelor româneşti în scrisoarea de mulţumire.

Putem spune că primele mine vor fi scoase de elevii, a încheiat părintele Bodan Teleanu.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.