Dumitru: Cred că putem avea curaj intelectual şi artistic de a concepe un alt gen de habitat şcolar, un alt gen de patrimoniu edificat; de multe ori, genul de clădire în care funcţionează şcoala este de sfârşit de secol al XIX-lea

"În România, în momentul de faţă, există câteva zeci de mii de unităţi şcolare, dar nu toate sunt la un nivel tehnic care să asigure confortul şi securitatea, siguranţa elevilor din România. În ultima perioadă ne-am străduit să facem şi o inventariere la zi a tuturor acestor structuri şi clădiri şi sperăm ca în această săptămână sau cel mult în două săptămâni împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale să putem încheia un memorandum prin care să ştim foarte precis în următorii ani unde anume trebuie intervenit pentru a obţine şi avizele de la ISU şi avizele sanitare", a spus, luni, ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, în deschiderea colocviului "Tendinţe contemporane în arhitectura pentru educaţia preuniversitară”, organizat de Ministerul Educaţiei şi Universitatea de Arhitectură "Ion Mincu” din Bucureşti.

 

Unul dintre obiectivele colocviului îl reprezintă formularea stadiului la zi al legislaţiei româneşti în materie de proiectare, autorizare, construire şi echipare a grădiniţelor şi şcolilor, precum şi identificarea punctelor sensibile ale legislaţiei.

 

"Ceea ce vedem este că, în ultima vreme, sunt propuse foarte multe proiecte, programe, foarte multe elemente inovative în domeniul didacticii şi pedagogiei în condiţiile în care genul de clădire în care funcţionează şcoala, de multe ori, dacă ne referim mai ales la zona rurală sau la zona oraşelor mici, este un gen de sfârşit de secol al XIX-lea sau început de secol XX. Cred că în momentul de faţă putem avea curaj intelectual şi artistic de a gândi, de a concepe un alt gen de habitat şcolar, un alt gen de patrimoniu edificat", a mai spus Dumitru.

 

Ministrul Educaţiei a vorbit şi despre nevoia de a încheia un protocol între Universitatea de Arhitectură şi Urbanism, Ministerul Educaţiei, Uniunea Arhitecţilor şi alţi factori instituţionali care ar putea să fie implicaţi într-un proiect "de ţară şi de şcoală", care ar putea să aibă rezultate în următorii cinci-zece ani.

 

Potrivit lui Dumitru, aceasta ar putea fi o temă pentru viitoarea guvernare şi pentru viitorul ministru al Educaţiei, care şi-ar putea începe mandatul, cel mai probabil, în ianuarie.

 

La rândul lui, Gheorghe Pătraşcu, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, a spus că există în desfăşurare un studiu pentru infrastructura de educaţie, cu sprijinul Băncii Mondiale.

 

"În cadrul ministerului există în desfăşurare un studiu care se numeşte «cadru strategic pentru infrastructura de educaţie şi sprijin în planificare strategică în educaţie şi formare profesională» cu sprijinul Băncii Mondiale. În zilele acestea, Ministerul Dezvoltării insistă pe stabilirea unor standarde de cost pe care dacă le comparăm cu cele franceze existente, constatăm că sunt cam de patru, cinci ori mai mici. Credeţi că este normal să avem acest standard având în vedere că facem parte din UE, avem acelaşi standard de calitate şi că diferenţa, până la urmă de manoperă, să spunem, care ar putea să fie mai mică în România, nu este atât de importantă. Importantă este calitatea spaţiului pe care îl oferim.  Dacă nu avem proiectare de calitate şi mergem pe preţul cel mai mic unde ajungem? Unde am ajuns?", a adăugat secretarul de stat.

 

Totodată, oficialul din Ministerul Educaţiei a anunţat că va fi abordată şi problema autorizaţiilor sanitare şi de siguranţă la incendiu.

 

"Am  anunţat începutul unui proiect-pilot de elaborare a documentaţiei de avizare şi autorizare a 15 şcoli cu deficit grav de spaţiu de predare, sanitar sau anexe, cu ajutorul Băncii Comerciale Române (BCR) şi a muncii pro-bono a unor echipe de arhitecţi şi studenţi. Este o problemă globală, aceea a  autorizărilor  de funcţionare. Am primit propuneri din teritoriu, va urma selecţia, vom încheia un protocol cu Universitatea, cu Uniunea Arhitecţilor şi eventual cu universităţile din ţară", a mai spus secretarul de stat.