Guvernul nu va tăia sau plafona indemnizaţia pentru creşterea copilului, a anunţat, luni seară, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, explicând că a prezentat care este indemnizaţia maximă în România pentru că a dorit să se cunoască o stare de fapt care arată că estimările iniţiale făcute de Parlament nu au legătură cu realitatea şi că doar legislativul ar putea iniţia o modificare a actualei legislaţii.
Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Dragoş Pîslaru, a anunţat la Digi 24, că nu se pune problema ca actualul Guvern să facă modificări în ceea ce priveşte nivelul indemnizaţiei pentru creşterea copilului.
“Parlamentul a luat o decizie de a reaşeza legislaţia cu privire la această indemnizaţie, noi am preluat decizia Parlamentului într-un context în care natalitatea suferă în România şi avem nevoie de stimularea natalităţii. Am simplificat modul în care se obţin aceste indemnizaţii şi am pus în aplicare un sistem informatic care să permită acest lucru. Acum avem un prim bilanţ, era important să vedem cât de atractivă este indemnizaţia aceasta şi să vedem estimările iniţiale cum corespund cu realitatea cifrelor. Aş vrea să explic că nu se pune problema ca Guvernul să taie sau să plafoneze indemnizaţia pentru creşterea copilului”, a spus ministrul.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
El a adăugat că Parlamentul, care a adoptata această legislaţie, este singurul for care ar trebui să se uite şi să vadă care sunt consecinţele.
“Eu, ca şi Guvern, nu vreau să dau o ordonanţă care să corecteze Parlamentul, ci tot ce ne propunem este ca să vedem cum au fost făcute estimările în Parlament iniţial şi să vedem foarte clar ce se impune să se facă de către Parlament, cel care a şi iniţiat această măsură. Eram obligaţi ca în situaţia în care am constatat că există aceste cifre să le fac publice. Nu poţi să ţii sub preş o asemenea realitate.(...) Nu este vorba de decizii care au fost deja luate. Eu cred că am depăşit această etapă, eu cred că trebuie să începi cu o realitate, cu nişte date şi datele respective trebuie dezbătute în forul care a iniţiat acest proiect”, a explicat demnitarul.
Dragoş Pîslaru a mai spus că nu s-a propus tăierea acestei indemnizaţii, ci, singurul lucru pe care Guvernul îl pune pe masă este dacă măsura aşa cum a fost gândită, duce la creşterea natalităţii în mod eficient, sau există alte lucruri care ar putea fi făcute.
“Guvernul şi-a asumat implementarea şi nici nu se pune problema ca eu să vin să amendez acest lucru. Eu voi participa la dezbatere în momentul în care va trebui să pun toate datele pe masă, dar tot ceea ce spun este că forul legitim care are posibilitatea de a schimba este Parlamentul”, a mai spus ministrul.
Totodata, el a explicat că acest beneficiu nu este contributiv, astfel că indemnizaţia poate fi calculată indiferent că persoana care solicită a plătit sau nu impozitele pentru veniturile pe care le-a declarat.
“Deci cine plăteşte banii la stat nu contribuie ca să poată să primească aceste lucruri. Dacă eu am un PFA şi veniturile întregi ale PFA-ului într-un numit an au o anumită sumă, el se ia direct, fără ca eu să contribui în echivalentul pentru un contract de muncă. Asta este diferenţa”, a explicat ministrul Muncii.
În cazul indemnizaţiei de 35.000 de euro, el a spus că veniturile din PFA au fost de peste 2 milioane de lei.
“Nu există niciun fel de istoric, ci doar ultimul an, care se ia ca bază de raportare, şi nu există o chestiune contributivă. Deci nu poţi să spui că în funcţie de cât ai contribuit ar trebui să...”, a mai spus ministrul.
Acesta a mai spus că al doilea element important privind dezbaterea aceasta este legat de buget, spunând că în momentul în care acest beneficiu a devenit un drept care se acordă tuturor persoanelor care se află în această circumstanţă, el trebuie să se aplice tuturor şi nu există restricţie de buget.
Întrebat dacă Guvernul va trebui să sacrifice alte capitole bugetare pentru a putea acoperi această cheltuială, ministrul a precizat că în acest moment, până la sfârşitul anului, nu ar fi nevoie de acest lucru.
„S-a alocat o sumă globală tocmai pentru a se evita rectificările suplimentare, deci cred că putem implementa, până la sfârşitul anului, fără să afectăm alte categorii de cheltuieli. La anul va trebui să se ia măsurile de rigoare, fie să se corecteze estimarea pe baza datelor care se vor strânge, sau se vor putea discuta în Parlament îmbunătăţiri pentru această legislaţie, dacă va fi cazul”, a mai spus Dragoş Pîslaru.
Un calcul dat pubicităţii de Ministerul Muncii arată că un procent de numai 0,17 la sută din totalul celor 142.990 beneficiari de indemnizaţie pentru creşterea copilului (ICC), adică 242 persoane, consumă o treime din bugetul alocat, existând chiar cuantumuri care ajung la echivalentul în lei a 35.000 euro, arată Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV).
După numai o lună de aplicarea măsurii adoptate în prima parte a anului de Parlament - prin care cuantumul ICC a fost majorat la 85 la sută din media veniturilor nete realizate în ultimul an înainte de naşterea copilului, adopţia, încredinţarea în vederea adopţiei, luarea în plasament sau în tutelă - se înregistrează deja un dezechilibru în distribuirea echitabilă a resurselor bugetare alocate pentru plata ICC, iar această situaţie trebuie dezbătută public în următoarea perioadă, spun reprezentanţii MMFPSPV.
În topul indemnizaţiilor pentru creşterea şi îngrijirea copilului, la nivel naţional, conduce o persoană din judeţul Sibiu, care primeşte lunar 159.084 de lei (circa 35.000 de euro). Ea a realizat venituri ca membru asociat sau persoană autorizată să desfăşoare o activitate independentă, potrivit Ministerului Muncii.
Locul doi al topului realizat de MMFPSPV este ocupat de o persoană din Bucureşti care încasează lunar 94.168 de lei, în timp ce pe locul trei se află o persoană din Constanţa, care primeşte o indemnizaţie lunară de 74.693 de lei.
Pe ultimele trei locuri ale topului se află o persoană din Bacău care primeşte 38.936 de lei după ce a realizat venituri pe bază de contract de muncă/raport de serviciu, o persoană din Timiş, care încasează lunar 38.506, ea realizând venituri atât pe bază de contract de muncă/raport de serviciu, cât şi din profesii liberale şi o persoană din Hunedoara, care primeşte 37.171, ea realizând în ultimele 12 luni venituri ca membru asociat sau persoană autorizată să desfăşoare o activitate independentă.
Începând cu 1 iulie 2016, data la care Guvernul a implementat, la propunerea Parlamentului, actul normativ prin care a fost majorat la 85 la sută cuantumul ICC, la agenţia naţională şi la agenţiile teritoriale de plăţi şi inspecţie socială au fost depuse 142.990 dosare - 129.226 femei şi 13.764 bărbaţi, potrivit datelor MMFPSPV.
Limita minimă a indemnizaţiei în România este 1.063 lei, reprezentând 85 la sută din salariul minim brut pe ţară garantat în plată de 1.250 lei.
Impactul bugetar pentru plata drepturilor aferente lunii iulie a fost de 70 milioane lei, cu 20 milioane lei mai mult faţă de estimarea iniţială, precizează Ministerul Muncii.
Media cuantumului ICC, la nivel naţional, a fost de 1.404 lei, potrivit unui studiu realizat la solicitarea ministrului Muncii, Dragoş Pîslaru. Cea mai mică valoare medie s-a înregistrat la Suceava - 1.182 lei, iar cea mai mare în Bucureşti, în Sectorul 1, unde cuantumul a fost de 2.445 lei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
