Ziua Naţională a României a fost aleasă după momentul istoric din 1 decembrie 1918, când la Alba Iulia a fost înfăptuită Marea Unire şi are în spate numeroase poveşti, unele dintre acestea ştiute doar de istoricii care au cercetat în decursul timpului evenimentele de acum 99 de ani. Povestea Sălii Unirii, o veche casină militară devenită monument simbol al românilor, istoria singurelor fotografii realizate la Unire de către un fotograf ajuns din întâmplare acolo, dar şi faptul că detaliile privind Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia au fost stabilite în Hotelul „Hungaria”, imobil demolat apoi de comunişti, sunt doar câteva dintre detaliile inedite privind ziua de 1 decembrie 1918.
Hotelul "Hungaria”, locul unde au fost stabilite detaliile Marii Uniri
O poveste mai puţin cunoscută este cea a Hotelului "Hungaria” din Alba Iulia, un imobil impresionant în 1918, care a fost ales de personalităţile politice ale vremii ca loc de întâlnire în zilele dinainte de 1 decembrie şi în care s-a stabilit în detaliu programul zilei în care s-a făcut Marea Unire.
Ca o ironie a sorţii, hotelul purta numele "Hungaria” şi nu era singurul la acea dată în Alba Iulia, fapt ce i-a determinat pe unii istorici să speculeze că imobilul nu ar fi fost ales întâmplător, ci ar fi contat şi numele. Astfel, într-un imbold românesc puţin naţionalist, "Hungaria” a ajuns să găzduiască delegaţii importanţi, dar şi întâlnirile de pregătire a zilei de 1 decembrie 1918.
După anul 1918, autorităţile române din Alba Iulia au schimbat numele hotelului din "Hungaria” în "Dacia”, iar ulterior, în perioada comunistă, numele imobilului a fost schimbat în „Apulum”.
Deşi era un monument de arhitectură, dar şi un simbol istoric al Marii Uniri din 1918, vechiul hotel "Hungaria” a avut o poveste tristă deoarece în anii ’80 a căzut pradă demolărilor comuniste, iar clădirea a fost dinamitată pentru că se dorea construirea unei pieţe centrale a oraşului.
După ce a fost demolat, în această zonă nu s-a mai amenajat niciodată o piaţă centrală a oraşului Alba Iulia, ci acolo se află în prezent blocuri de locuinţe şi sediile unor bănci şi firme.
În 2017, singurul lucru care mai aminteşte de vechiul hotel Hungaria, locul unde liderii politici din 1918 au stabilit detaliile Marii Uniri, este doar o plăcuţă de marmură montată pe una dintre clădirile construite în zonă.
Samoilă Mârza, un militar ajuns din întâmplare "fotograful Marii Uniri”
O altă poveste legată de ziua Marii Uniri este cea a singurelor fotografii realizate în timpul evenimentelor de la Alba Iulia şi care au fost făcute de Samoilă Mârza, un tânăr militar recent întors de pe front şi care a ajuns din întâmplare să imortalizeze câteva din momentele din 1 decembrie 1918, fiind pasionat de arta fotografică.
Liviu Zgârciu, istoric la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, povesteşte că, în timpul Primului Război Mondial, Samoilă Mârza a fost încadrat în serviciul topografic şi fotografic al Armatei, fiind trimis pe frontul din Italia.
Zgârciu spune că, înainte cu patru zile de data de 1 decembrie 1918, Samoilă Mârza se întoarce în satul natal, Galtiu, iar în dimineaţa zilei de 1 decembrie 1918 porneşte şi el spre Alba Iulia, după ce mai întâi realizează trei fotografii cu sătenii din localitate care mergeau la Marea Adunare Naţională.
Istoricul spune că Samoilă Mârza a ajuns „fotograful Unirii” dintr-o întâmplare, deoarece fotograful Arthur Bach, angajat oficial de organizatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, nu s-a prezentat pentru a imortaliza evenimentele. Impresionant este că tânărul fotograf a venit la Alba Iulia pe jos, aproape 11 kilometri, ducând pe o bicicletă aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă folosite la fotografii.
"Samoilă Mârza şi-a dus aparatul de fotografiat, trepiedul şi clişeele de sticlă pe bicicletă şi nu erau uşoare. Din păcate, el nu a avut acces în Sala Unirii pentru că nu avea credenţional (permis care permitea accesul la adunarea din Sala Unirii – n.r.) şi din sală nu există nicio fotografie. Din fericire a făcut alte cinci fotografii, trei instantanee din mulţime şi două imagini cu tribunele oficiale, care sunt singurele fotografii ale evenimentului de la Alba Iulia şi care au fost folosite de liderii politici ai vremii pentru a arăta amploarea manifestărilor din 1 decembrie 1918”, explică Liviu Zgârciu.
Aparatul folosit pentru a imortaliza evenimentele din 1 decembrie 1918, dar şi clişeele cu fotografiile de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia au fost achiziţionate în 1967 de directorul de atunci al Muzeului Naţional al Unirii, prof. dr. Gheorghe Anghel, iar în prezent acestea se află în colecţiile instituţiei muzeale.
"Samoilă Mârza a imortalizat numeroase evenimente istorice dar, din cauza lipsurilor materiale, multe clişee fusese nevoit să le vândă pentru sticla specială din care erau confecţionate. Cu banii primiţi de la muzeu Mârza şi-a cumpărat un aparat performant pe care dorea să-l folosească în 1968 la evenimentele comemorative ale Marii Uniri dar a murit în 1967”, a mai spus Zgârciu.
În prezent, Samoilă Mârza este înmormântat în Cimitirul Municipal din Alba Iulia, însă de "fotograful Marii Uniri” îşi mai amintesc doar urmaşii şi istoricii. În urmă cu câţiva ani, oficialii firmei care administrează locurile de veci au somat urmaşii fotografului că vor exhuma osemintele acestuia pentru neplata unei taxe de concesiune. La acea dată, intervenţia unor istorici a făcut ca reprezentanţii cimitirului să realizeze ce greşeală urmau să facă. Mormântul acestuia nu iese foarte mult în evidenţă şi, dacă nu ştii unde se află, ai slabe şanse să îl găseşti. Singurul lucru care aminteşte de "fotograful Marii Uniri” este una dintre celebrele fotografii ale acestuia din 1 decembrie 1918, aflată pe micul monument funerar.
Sala Unirii, o veche casină militară care a devenit simbolul Marii Uniri
Sala Unirii din Alba Iulia datează din anul 1900, fiind o fostă casină militară care a devenit simbolul Marii Uniri după ce a fost folosită la 1 decembrie 1918 pentru întâlnirea celor 1.228 de reprezentanţi ai românilor din Transilvania.
Potrivit istoricilor, Sala Unirii era în 1918 casină militară ce aparţinea garnizoanei Regimentului 50 Infanterie al Armatei Austriece şi fusese ridicată între 1898 şi 1901, pe locul unei foste ospătării.
"Casina militară deţinea cea mai încăpătoare sală unde puteau intra cei 1228 de delegaţi la care se mai adăugau alte zeci de persoane care au ţinut să participe la eveniment.(…) Documentele Unirii se redactaseră deja cu o seară înainte în Hotelul Hungaria, iar în Sala Uniri Vasile Goldiş a citit proclamaţia Unirii şi acolo s-a votat rezoluţia. În Sala Unirii au ţinut discursuri Iuliu Maniu, Iuliu Hosu şi alte personalităţi ale vremii”, spune istoricul Liviu Zgârciu.
În 1918, casina militară era o sală mare în care se ţineau balurile, festivităţile, iar după anul 1918 ea trece printr-o serie de modificări, fiind transformată în monumentul istoric de astăzi.
Astfel după Marea Unire, vechea casină primeşte numele de Sala Unirii şi încep primele modificări pentru ca în 15 octombrie 1922 să găzduiască dineul oficial care marca încoronarea la Alba Iulia a Regilor Ferdinand şi Maria.
"Între 1920 şi 1922 este ridicată intrarea sub formă de arc de triumf, a fost plasată inscripţia în latină de pe frontispiciul sălii, a fost modificat interiorul, au fost create cele două nişe pe care au fost pictate portrete ale unor personalităţi din viaţa culturală sau voievozi şi domnitori din istoria românilor: la acea dată picturile au fost realizate pe pânză de un pictor francez, Pierre Bellet”, mai spune istoricul Liviu Zgârciu.
În perioada comunistă, Sala Unirii s-a degradat continuu, însă, la împlinirea a 50 de ani de la Marea Unire, Nicolae Ceauşescu decide restaurarea obiectivului istoric.
La acea dată, comuniştii decid să înlocuiască pictura lui Pierre Bellet, care a fost îndepărtată într-un mod extrem de violent, fiind tăiată cu baionetele, iar bucăţi din aceasta a fost folosită pentru capitonarea uşilor Sălii Unirii. Din fericire, unii dintre angajaţii muzeului au salvat o parte din pictură şi au ascuns-o în laboratorul de arheologie, unde a fost găsită întâmplător cu câţiva ani în urmă. Ulterior, pictura a fost restaurată de specialiştii Muzeului Naţional Bruckental din Sibiu şi urmează a fi repusă în Sala Unirii. Sala Unirii suferă ultimele modificări importante între 1990 – 1992, când este realizată actuala pictură murală a nişelor.
În Anul Centenar Sala Unirii va fi închisă pentru restaurare
În 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, în Anul Centenar, românii nu vor putea vizita obiectivul deoarece cea mai mare parte a anului acesta se va afla în şantier de restaurare şi va fi închis.
Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, spune că Sala Unirii va intra în proces de restaurare în acest an, urmând să fie redeschisă pentru public la 1 decembrie 2018, când se sărbătoreşte împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire.
Dumitrel a spus că lucrările presupun atât intervenţii pentru restaurarea clădirii, cât şi o nouă organizare a expoziţiilor din cadrul Sălii Unirii.
Proiectul de restaurare a Sălii Unirii se ridică la aproximativ 10 milioane de lei, iar banii au fost alocaţi de Guvern.
Sala Uniri este inclusă în cadrul complexului Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia şi găzduieşte o expoziţie cu documente originale, steaguri ale unor delegaţii participante la actul Unirii, fotografiile unice din 1 decembrie 1918 şi aparatul cu care ele au fost acestea realizate de Samoilă Mârza. La subsolul sălii se află o expoziţie etnografică cu articole de port tradiţional românesc şi obiecte tradiţionale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
