Centura Capitalei reprezintă o proritate absolută, alături de Autostrada Sibiu - Piteşti, mai ales că face parte din coridorul paneuropean, dar Bucureştiul are foarte multe proiecte rămase restante din administraţiile anterioare, a declarat marţi, comisarul european Corina Creţu. Ea a precizat că între acestea se numără proiectul Glina, care nu a fost finalizat şi pentru care România se află la Curtea Europeană de Justiţie, a declarat marţi, comisarul european Corina Creţu.
"Am avut mai multe întâlniri atât la Bruxelles, cât şi la Bucureşti cu doamna primar. Apeciez că deschide foarte multe fronturi, deblochează foarte multe proiecte blocate de foarte mult timp. (...) Din punctul de vedere al Comisiei Europene, noi suntem neutri în legătură cu modul în care se organizează statul membru atunci când vine vorba asupra competenţei asupra centurii Capitalei. Centura este una dintre priorităţi, alături de autostrata Sibiu- Piteşti. Centura Capitalei reprezintă prioritate absolută, mai ales că face parte din Coridorul paneuropean", a declarat Corina Creţu la o dezbatere pe fonduri europene la care a luat parte şi primarul Gabriela Firea.
Ea a spus că va trebui să decidă Guvernul dacă municipalitatea va putea să administreze centura Capitalei mai bine decât Ministerul Transporturilor.
",În orice caz, BEI ajută în legătură cu studii de fezabilitate pentru centura Capitalei. O încurajez pe doamna primar să se angajeze într-o dezbatere onestă cu Guvernul pentru a avea rezultate, aici nu este vorba de orgolii", a mai spus Creţu, precizând că ministrul Transporturilor i-a transmis că lucrările pot începe la jumătatea anului 2018.
Ea a mai spus că Bucureştiul are foarte multe proiecte restante din administraţiile anterioare, precum proiectul Glina, care este finalizat doar în propoţie de zece la sută.
"Acest proiect este finalizat doar la zece la sută şi trebuia finalizat total. Am fazat acest proiect, într-o primă etapă cu 416 milioane de euro şi urmează să mai dăm 218 milioane. Este o prioritate pentru mine. Este vorba de două milioane de locuritori, plus 140.000 din Chiajna, Jilava, Chitila, Buftea Otopeni. Este vorba de tratatrea apei potabile, îmbunătăţirea calităţii mediului, refacerea ecosistemului. Staţia de epurare trebuie exitinsă, trebuie construit un incinerator pentru reziduuri, lucrări pentru reducerea infiltraţiior, construirea unor sistem de drenaj. Din punctul nostru de vedere, trebuie să ne amintim că Bucureştiul are foarte multe lucruri în legătură cu deşeurile cu tratarea apei, metrourile, Otopeniul, Valea Ialomiţei, Eroilor", a mai spus Creţu.
Întrebată ce ar trebui să facă România pentru absorbţia rapidă de fonduri europene, Corina Creţu a spus că în primul rând simplificarea, trecerea la sistemul de depunere a proiectelor în sistem electronic.
"România este singura ţară care mai foloseşte acest sistem foarte neprietenos cu beneficiarii. În loc să se concentrezze asupra rezultatelor, se concentrează asupra birocraţiei, asupra semnării, parafării, ştampilării a tot felul de hârtii. Unde este valoarea adăugată?", a explicat Corina Creţu.
Întrebată ce instituţie este responsabilă de digitalizare şi practic de simplificarea procesului, Creţu a spus că este vorba de legislaţia naţională şi că nu crede că se poate pune totul pe seama Guvernului.
"Este vorba şi despre măsuri guvernamentale, măsuri legislative de implementare, capacitatea administrativă a autorităţilor locale. Avem oraşe şi comune fanion şi oraşe şi comune care pierd bani. Să avem proiecte de calitate cu mare impact pentru viaţa oamenilor pentru că este poate pentru ultima dată când avem această mare concentrare de fonduri şi cred că România trebuie să facă orice pentru a le folosi. Există o diviziune între ţările net contibutoare şi net beneficiare care nu provine din atitudinea României, sunt subiecte care divizează noile şi vechile state membre, este vorba despre migraţie, piaţa forţei de muncă", a adăugat comisarul european.
La acelaşi eveniment, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a făcut o solicitare "cordială, colegială, prietenoasă" către Guvern pentru a aproba tranferul centurii Capitalei de la CNAIR în administrarea Primăriei Generale, astfel încât să poată gestiona lucrările, ea menţionând că Municipalitatea are inclusiv un departament care se ocupă de atragerea fondurilor europene şi de monitorizarea proiectelor cu fonduri europene.
Centura Capitalei este administrată, în prezent, de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), instituţie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
