Consiliul Judeţean Alba a aprobat, joi, alocarea a trei milioane de lei pentru cofinanţarea unui amplu proiect de reabilitare a Câmpiei Libertăţii de la Blaj, ansamblu monumental ridicat în locul unde în 1848 a avut loc Adunarea Naţională de la Blaj în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei Române din Transilvania.
Consilierii judeţeni din Alba au aprobat, în şedinţa ordinară de joi, alocarea unei sume de trei milioane de lei pentru cofinanţarea reabilitării Monumentului istoric "Ansamblul Câmpia Libertăţii Blaj”.
Proiectul se ridică, în total, la valoarea de 5,2 milioane de lei şi va fi finanţat de instituţia judeţeană împreună cu administraţia locală din Blaj.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
În cadrul acestuia, se propune amenajarea aleilor carosabile şi pietonale, amplasarea de mobilier urban, realizarea unui sistem de irigaţii, echiparea Câmpiei Libertăţii cu utilităţile necesare respectiv apă, canal şi energie electrică, dar şi împrejmuirea întregului ansamblu.
Câmpia Libertăţii de la Blaj este monument istoric, fiind locul unde în 1848 a avut loc Adunarea Naţională de la Blaj, în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române din Transilvania. Pe câmpie a fost amenajat un ansamblu monumental format din 26 de busturi ale unor personalităţi ale istoriei şi culturii româneşti din secolul al XIX-lea. Câmpia este dominată de ansamblul monumental "Gloria”, monument din piatră înalt de 18 metri, care reprezintă simbolic o poartă a istoriei şi la baza căruia sunt încrustate istoricele cuvinte "Vrem să ne unim cu ţara!”.
Cel de-al doilea monument este constituit din trei statui din bronz, întruchipând trei fete care ţin deasupra capului cununi de laur, ce simbolizează cele trei ţări româneşti: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania.
În anul 1911, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj s-au ţinut serbările semicentenarului ASTREI la care au luat parte numeroşi literaţi, oameni de ştiinţă şi cultură din toate provinciile româneşti, iar Aurel Vlaicu a zburat cu avionul său deasupra mulţimii. La 28 noiembrie 1918, aici a aterizat avionul care aduce vestea cea mare a reintrării României în război pentru eliberarea Transilvaniei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
