Medicii consideră că actualul sistem de asigurări de malpraxis este inutil pentru doctori şi pacienţi, servind doar interesul firmelor de asigurări, a spus, miercuri, dr. Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB).
În urma centralizării răspunsurilor la chestionar rezultă că medicii consideră că actualul sistem de asigurări de malpraxis este inutil pentru ei şi pacienţi, servind doar interesul firmelor de asigurări.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
De asemenea, sondajul arată că medicii nu au putere de negociere şi sunt obligaţi să încheie contractul impus de firma de asigurări, iar doctorii nu au încredere într-un contract-cadru negociat de stat şi doresc ca organizaţiile profesionale să negocieze în numele lor cu asigurătorii.
"Principala problemă identificată este că poliţa nu acoperă daunele morale. Ca soluţie la problema daunelor morale, medicii văd plafonarea prin lege a sumelor acordate drept despăgubire sau un contract între pacient şi unitatea medicală, care să stabilească nivelul despăgubirilor. Medicii, pacienţii şi societatea au nevoie de reglementări corecte în sistemul asigurărilor de malpraxis, care să servească tuturor părţilor implicate", a mai spus preşedintele CMMB.
Acelaşi sondaj relevă şi că actualul sistem este defavorabil medicilor, care lucrează sub presiune, ameninţaţi cu plata unor despăgubiri de sute de ori mai mari decât valoarea cumulată a veniturilor pe care le obţin din practica medicală, potrivit CMMB.
Una dintre cauzele migraţiei în Occident este faptul că statul român, prin legislaţia şi instituţiile sale, este defavorabil medicilor şi face jocul corporaţiilor de asigurări, a mai spus Cătălina Poiană.
În plus, sondajul arată că asigurările de malpraxis dezavantajează şi pacienţii sau rudele acestora, care sunt nevoite să aştepte ani de zile o compensaţie pentru pierderile suferite şi să angajeze eforturi considerabile în Justiţie pentru acest lucru, potrivit reprezentanţilor CMMB.
În dezavantaj cu acest tip de asigurări de malpraxis este însăşi societatea românească pusă să se confrunte cu trei consecinţe: o medicină defensivă (recomandare de investigaţii în exces sau evitarea unor intervenţii riscante, dar necesare, pentru a evita riscul despăgubirilor); pierderi materiale, pentru plata despăgubirilor; pierderea capitalului uman, prin emigrarea medicilor sau prin epuizarea energiei acestora în procese care ar fi putut fi evitate printr-un sistem just de acoperire a riscului de malpraxis, a adăugat Cătălina Poiană.
Potrivit Colegiului Medicilor din Bucureşti, este necesară o intervenţie urgentă.
"Întrucât problema nu poate fi rezolvată doar punctual, ci necesită o abordare la nivel naţional, CMMB va trimite rezultatele consultării publice către Colegiul Medicilor din România, pe care îl va sprijini în intervenţiile sale, pentru rezolvarea crizei. Este în interesul medicilor şi pacienţilor ca negocierea unui contract-cadru pentru asigurarea riscului de malpraxis să fie făcută de conducerea Colegiului Medicilor din România (CMR), iar CMMB are încredere că forul profesional reprezentativ la nivel naţional va reuşi să restabilească poziţia echipei medic-pacient în faţa firmelor de asigurări", a adăugat Poiană.
Cercetarea online a fost efectuată în perioada august-septembrie 2016, iar rezultatele indică faptul că majoritatea medicilor sunt nemulţumiţi de sistemul actual de asigurări de malpraxis şi îl consideră inutil (56 la sută dintre răspunsuri).
Doar unu la sută dintre respondenţi sunt mulţumiţi de actualul sistem. Numărul medicilor parţial mulţumiţi de actualul sistem (19 la sută) este de trei ori mai mic decât al celor care îl consideră inutil.
Şi cei parţial mulţumiţi cred că ar trebui aduse îmbunătăţiri sistemului de asigurări de malpraxis.
"De remarcat că un sfert dintre respondenţi nu pot evalua asigurările de malpraxis. Este un segment important, ceea ce arată că au lipsit dialogul şi lipsesc informaţiile pe această temă", mai arată reprezentanţii CMMB.
În primele şase luni ale lui 2016 au fost înregistrate 89 de reclamaţii la Comisia de jurisdicţie a Colegiului Medicilor Bucureşti, dintre acestea 46 fiind rezolvate, a declarat, miercuri, coordonatorul comisiei, Lucian Negreanu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
