Sancţiunile sunt date medicilor care au fost reclamaţi pentru diverse fapte după un proces care se desfăşoară după modelul instanţelor civile sau penale, cu analiza dosarelor, declaraţiile martorilor şi decizii care pot fi contestate, rezolvarea unui caz durând între câteva luni şi peste un an, a declarat, vineri, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Gheorghe Borcean.
În Raportul Comisiei Superioare de Disciplină prezentat vineri, în Adunarea Generală a Colegiului Medicilor din România, organizată cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la înfiinţrea organismului profesional, sunt prezentate motivările celor 26 de sancţiuni date medicilor care au fost judecaţi de organismele independente ale CMR.
Preşedintele CMR a explicat procedura în cazul în care un medic este reclamat pentru anumite nereguli sau chiar pentru decesul unui pacient.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
"Nu se sancţionează faptul că există moarte, mortea există ca un fenomen, ci contribuţia prin comisiune sau omisiune a medicului intimat la acest nedorit şi nefericit eveniment. Pacientul poate să moară de boala sa fără niciun fel de intervenţie a medicului. Dacă există o relaţie de cauzalitate directă şi nemediată între comisiunea sau omisiunea medicului şi deces, atunci de bunăseamă se pune problema unei sancţiuni, şi aceea gândită în conjunctură, respectiv câte boli mai avea acel pacient, câte complicaţii, ce vârstă, în ce etapă a evoluţiei bolii a ajuns pacientul la spital. Dacă nu există o legătură de cauzalitate directă şi imedită între comisiunea şi omisiunea medicului, ci acelea sunt gesturi care se peterec în jur şi nu din cauza lor s-a întâmplat (decesul, n.r), evident că poţi vorbi despre o minimă neglijenţă, minimă neacordare a tuturor diligenţelor pentru acel caz, dar nu acelea sunt cele care ar fi dus în mod direct şi nemediat la producerea decesului", a arătat preşedintele CMR.
Gheorghe Borcean a mai spus că judecarea medicilor de către Colegiul local şi de cel naţional este un proces similar celui din instanţele civile sau penale.
"Este un proces care se produce ca şi în instanţele civile sau penale. Cineva se plânge la prima instanţă, Colegiului judeţean sau al Municipiului Bucureşti al căruia este medicul ce are reclamaţia, iar acolo se face cercetare în interiorul Biroului Executiv, care dă drumul dosarului, printr-o decizie, către Departamentul de jurisdicţie, unde se adună probele. De exemplu, cineva face o reclamaţie că a fost omorâtă o rudă. Vedem în care spital, cerem foaia de observaţie, cerem completări la fişă, alte acte medicale, se anunţă medicul intimat, iar acesta îşi face apărările. Apoi se cere o expertiză de un medic din aceeaşi specialitate cu cel expertizat, acel medic trebuie să studieze dosarul şi să răspundă la nişte obiective, pe care i le pune la dispoziţie comisia, trebuie să răspundă la nişte întrebări care să lumineze judecata comisiei. După ce s-a dat expertiza, se face judecata Comisiei de jurisdicţie, iar aceasta face un referat cu propuneri de decizie către Comisia de Disciplină a acelui judeţ. Aceasta poate să ceară o altă expertiză, pentru că această comisie judecă”, a explicat Gheorghe Borcean.
Preşedintele CMR a adăugat că acea comisie de jurisdicţie face, la fel ca şi procurorul, un dosar şi îl soluţionează cu o propunere: închidere cauzei sau o sancţiune. Comisia de disciplină este similară judecătorului, pentru că cere alte probe, apoi dă sentinţa.
“Decizia Comisiei de disciplină la nivel judeţean poate fi contestată la Comisia Superioară de Disciplină de către cei care au calitatea procesuală în acel dosar. Comisia Superioară de Disciplină nu o vede direct, ci este văzută mai întâi de Comisia de jurisdicţie a Consiliului Naţional. Apoi vine decizia Comisiei Superioare de Disciplină, care poate fi atacată în instanţă. Tot acest demers poate merge paralel, în penal, civil şi la Colegiul Medicilor. Judecătorii sunt suverani în decizia lor. Parchetul cere adesea expertize, copii după anumite acte de la Colegiul Medicilor", a mai spus Borcean.
Judecarea unui dosar la Colegiul Medicilor poate dura mai mult de un an, dacă este vorba despre un pacient care a stat prin mai multe spitale, iar dosarul lui numără 1.000 de file.
Comisia Superioară de Disciplină a adoptat, în 2016, 140 de decizii, alte 20 de cauze fiind pe rolul acestei structuri. În 26 de cazuri, Comisia Superioară de Disciplină a decis sancţiuni, dintre care 16 mustrări, 7 avertismente şi trei voturi de blam, urmate de ridicarea dreptului de liberă practică.
Ridicarea dreptului de liberă practică a fost decisă, potrivit raportului, în cazul unui medic de obstetrică-ginecologie care a tratat un caz chirurgical, deşi nu avea voie, iar pacienta a decedat.
Un alt medic specialitatea obstetrică-ginecologie nu a consemnat în foaia de observaţie date referitoare la aplicarea forcepsului, manevră care ar fi eşuat, iar nou-născutul a decedat.
Al treilea medic căruia i s-a retras dreptul de liberă practică. de la o secţie Anestezie Terapie Intensivă (ATI), nu a efectuat consult complet pentru diagnosticarea riscului anestezic la o pacientă cu hipertensiune arterială în tratament şi cu acuze de dispnee, consemnate în înscrisurile medicale, aceasta decedând.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
