CGMB a aprobat, joi, suplimentarea cu 15 milioane de lei a sumelor alocate pentru Catedrala Mânturii Neamului şi alocarea a 4.500.000 de lei pentru Mănăstirea Antim, decizia fiind luată cu 31 voturi "pentru" şi 20 "împotrivă". Alţi două milioane de lei pentru lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului au fost alocaţi în februarie, când a fost votat bugetul din acest an al Capitalei.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

“Se aprobă suma de 4.500.000 lei sprijin financiar pentru Mânăstirea Antim şi suplimentarea cu 15.000.000 lei a sumei aprobate prin HCGMB 32/2016 cu modificările şi completările ulterioare sprijin financiar pentru Patriarhia Română pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului”, se arată în proiectul de hotărâre supus aprobării în CGMB.

În raportul de specialitate care însoţeşte documentul se precizează că, în bugetul Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, pentru Patriarhia Română a fost aprobată suma de două milioane de lei, sprijin pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului. Banii au fost alocaţi la votarea bugetului propriu al municipiului Bucureşti pe anul 2016, aprobat prin HCGMB 32/29.02.2016, cu modificările ulterioare.

Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Consilierii PNL au anunţat, într-o conferinţă de presă organizată înaintea şedinţei CGMB, că vor vota împotriva proiectului de suplimentare a fondurilor pentru Catedrala Mântuirii Neamului.

Ana Maria Ciceală de la USB a anunţat înainte de vot că USB va vota împotriva acestui punct.

"Pentru subpunctul finanţării catedralei nu există justificări. Nici USB, nici cetăţenii Bucureştiului nu au aflat cum s-au cheltuit 26 milioane lei alocaţi pentru acest obiectiv între anii 2011-2016. USB doreşte consultare publică care să fie reprezentativă pentru populaţia Bucureştiului. Dorim să ni se pună la dispoziţie rapoartele de finanţare şi cele privind stadiul lucrarilor, iar primarul Gabriela Firea să fie mandatată să ceară documente justificative pentru banii alocaţi de toate instituţiile statului. Ciucu A doua modificare de buget în mai puţin de o lună şi impresia este că nu aţi făcut o analiză pentru a vedea care sunt priorităţile de dezvoltare pentru Bucureşti. Aceşti bani ar putea fi daţi, spre exemplu, pentru igienizarea spitalelor din Bucureşti. Ar putea fi un mod mai bun de a cheltui aceşti bani. În lipsa unei fundamentări, aceste propuneri cred că asigură cheltuirea mai bună a acestor bani. Cât stilul de lucru este de a primi solicitări de la diferite instituţii, la fiecare sedinţă vom avea o rectificare bugetară. Mai sunt câteva luni până la sfârşitul anului şi dacă nu vom avea o viziune despre priorităţi, va fi un an pierdut. Când veniţi cu o astfel de viziune, am dori să fie mai bine fundamentată. Ar trebui să separăm catedrala de restul propunerilor din proiect", a declarat ea.

Marcu Florica, de la direcţia Economică din PMB, a precizat că proiectul a fost întocmit la solicitarea a şapte instituţii de interes public şi că prin proiect se propun redistribuiri de sume între bugetele unor instituţii.

Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a precizat că nu se realizează o rectificare bugetară, ci o redistribuire de credite în cadrul aceloraşi capitol bugetare.

“S-a făcut observaţia că într-o lună şi câteva zile de la începutul mandatului noii administraţii, aceasta ar fi prima sumă alocată, de circa 3 milioane de euro pentru continuarea lucrărilor catedralei. De la începutul mandatului nostru, PMB a realizat cheltuieli legale din bugetul aprobat de fostul CGMB în valoare de 60 de milioane euro: 12 milioane investiţii şi restanţe la subvenţie pentru reţeaua de termoficare, pentru transportul în comun: 11 milioane de euro, 20 milioane de euro plăţi pentru instituţii subordinate. Suma solicitată PMB şi proiectul de Hotărâre pe care vi-l supun votului se referă la contribuţia municipalităţii pentru finalizarea obiectivului naţional care este pe teritoriul Capitalei. Baza legală este o ordonanţă de urgenţă din2005”, a spus Firea.

Ea a menţionat că mai multe autorităţi locale din ţară au contribuit pentru finanţarea catedralei, care nu e doar o simplă biserică.

“E vorba despre nu doar un lăcaş de cult, ci un loc în care va exista cantină socială, şcoală pentu elevi, after school, cabinet medical, sală de spectacole de muzică sacră. Funcţionalitatea nu e strict teologică, ci merge mult spre zona de educaţie şi cultură. În ultimele zile s-a afirmat că dăm banii pentru o biserică, dar e mult mai mult de atât. Stimaţi consilieri, înţeleg logica în care ne desfăşurăm activitatea, ecuaţia politică şi precampania electorală, vă ascult pe fiecare în parte, dar vreau să vă spun că cele afirmate în ultimele 2-3 zile nu sunt lucruri reale. Cu privire la planul de modernizare a spitalelor din Capitală, în câteva zile va fi gata inventarul celor 19 spitale, iar planul de investiţii e mult mai ambitios decât alocarea a 3 milioane de euro pe care azi vă rog să o aprobaţi pentru finalizarea acestei construcţii”, a argumentat Firea.

Părintele Crângaşu, de la Patriarhia Română a afirmat: "În calitatea pe care o am, de consilier patriarhal responsabil de Catedrala Mântuirii Neamului, am făcut eforturi în toată ţara considerând că acest obiectiv e bine să fie cunoscut şi susţinut în toată ţara. Am observat că dorinţa de a sprijini obiectivul naţional e foarte puternică în toate zonele, cu excepţia celor maghiare. Aş vrea să vă spun că şi noi clericii am fost surprinişi cât de vechi şi de important a fost considerat proiectul de un neam întreg. Se pare că ideea lansării acestui proiect a fost a lui Mihai Eminescu care se afla în redacţia Ziarului Timpul. În 1884, Parlamentul a adoptat o lege prin care s-a instituit obligaţia de a ridica catedrala şi s-a alocat şi buget. Ulterior, personalităţile cele mai importante ale ţării s-au preocupat şi au căutat locul în care să fie amplasată catedrala. Proiectul a început după 130 de ani de amânare şi Patriarhia a făcut eforturi pentru a nu fi întrerupte lucrările. Riscăm ca acest proiect să se transforme intr-un simbol al eşecului generaţiei noastre. Noi ne dorim ca în nul viitor să finalizăm catedrala pentru ca în 2018 să putem face cele mai importante ceremonii de 100 de ani de statatlitate. Biserica nu mai poate singură să construiască această catedrală.

Un proiect de acordare a sumei de 10 milioane de lei din bugetul Sectorului 1 a fost pe ordinea de zi a şedinţei din 28 iulie a Consiliului Local. Proiectul a fost respins, după dezbateri aprinse în şedinţa CL al Sectorului 1.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.