Campania ”Stop diagnostic pe net! Mergi la Cabinet!” a fost lansată, joi, de Colegiul Medicilor, care vrea astfel să tragă un semnal de alarmă asupra problemelor la care se expun oamenii atunci când, mai întâi, apelează la internet în loc să ajungă la medic, riscând întârzierea stabilirii unui diagnostic corect sau avansarea bolii. Medicii spun că acest lucru poate reduce semnificativ şansa de vindecare, fapt pentru care nimeni nu poate fi tras la răspundere.
”Mergeţi la medic pentru orice problemă de sănătate! Aveţi încredere în medicul dumneavoastră! Urmaţi sfaturile şi indicaţiile medicale! Nu întârziaţi în suferinţa dumneavoastră apelând la mijloace alternative! La celălalt capăt al reţelei, cel mai adesea nu se află un medic, ci un nemedic sau chiar un computer. Nu vă asumaţi riscuri care vă pot afecta iremediabil sănătatea! Nu există boli, ci bolnavi”, a declarat, joi, preşedintele Colegiului Medicilor din România, Gheorghe Borcean, în conferinţa de lansare a campaniei.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
El a precizat că aceeaşi boală diferă ca evoluţie, posibilităţi terapeutice şi resurse de vindecare de la un om la altul, atrăgând atenţia că oamenii trebuie să aleagă, atunci când este vorba despre sănătatea lor, sfatul unui medic.
“Cercetarea ştiinţifică se face pe loturi de mii de oameni. Reţelele de socializare au milioane de utilizatori. Nu pot fi terapii valabile nici măcar pentru doi oameni, fie ei şi gemeni. Nu există boală, există bolnavi. Aceeaşi boală diferă ca exprimare, ca evoluţie, ca posibilităţi terapeutice, ca resurse de vindecare de la un om la altul, de la un frate geamăn la un frate geamăn. Nu tot ceea ce este îngăduit ne este şi de folos. Să alegem ceea ce ne este de folos atunci când este vorba despre sănătatea noastră, sfatul medicului”, a mai spus preşedintele CMR.
Borcean a arătat că telefonul mobil nu mai are de mult rolul strict de comunicare pentru care a fost creat şi că prin programele cu care este prevăzut poate stoca şi trimite inclusiv date medicale ale unei persoane, precum puls, tensiune arterială, stil de viaţă, care pot fi transferate în mari reţele şi sisteme, iar persoana respectivă poate deveni ”un obiect de lucru manipulabil în scop necontrolat”.
”De multă vreme, acest aparat nu mai este considerat decât de către unii vârstnici ca fiind un telefon. Nu, el este un instrument de accesat şi de oferit informaţie specifică şi globală. De multă vreme, acest device are capacitatea, prin programele sale, de a prelua, de a stoca şi de a trimite date de orice fel. Vorbim acum despre date medicale ca puls, tensiune arterială, temperatură, diete, consum de calorii, stil de viaţă. Aceste date cu caracter medical sunt trimise în reţelele globale integrate care, adesea, le folosesc şi în scopuri nemedicale. Vă voi spune că la celălalt capăt al reţelei, cel mai adesea, nu se află un medic, ci un nemedic sau chiar un computer, că datele astfel obţinute pot fi transferate fără acordul pacientului în big data, că există posibilitatea ca mari reţele şi sisteme să îşi pună datele în comun astfel încât proprietarul datelor (pacientul) să devină doar o informaţie şi un obiect de lucru manipulabil în scop necontrolat”, a adăugat preşedintele Colegiului Medicilor, Gheorghe Borcean.
Potrivit acestuia, tot mai mulţi pacienţi doresc să obţină infomaţii, diagnostice şi terapii din medii neconvenţionale, adică internet şi reţele de socializare.
”Recunoaştem că internetul şi instrumentele sale constituie un progres în ştiinţele comunicării şi informaţionale. Această evoluţie nu poate şi nu trebuie oprită. Vrem să arătăm opiniei publice că, spre deosebire de medicii, personal din sănătate, cel care dă informaţia pe net sau pe reţelele de socializare este cel mai adesea un anonim sau un neidentificabil, situat oriunde în lume şi care nu îşi asumă nicio răspundere pentru informaţia sau sfaturile pe care le oferă”, a adăugat Borcean.
El a mai afirmat că apelarea la ”mijloacele terapeutice neconvenţionale” nu oferă nici garanţia formării academice a celor care oferă astfel de servicii, nici garanţii juridice pentru cel care le primeşte.
”Noi ştim că un sfat cu caracter medical, dat în baza unor informaţii subiective, adesea incomplete, nu poate sta la baza unei indicaţii terapeutice corecte, complete şi adaptată personal solicitantului. Mai vedem un mare pericol în ceea ce priveşte confidenţialitatea datelor cu caracter personal. Există astăzi dispozitive şi programe care îşi adaugă calificativul “medical” pentru a câştiga încrederea utilizatorilor şi care ulterior folosesc informaţiile în folosul exclusiv al proprietarului reţelei. În felul acesta, pacientul nu mai este o persoană umană, aşa cum doreşte el să fie privit (trup, suflet şi spirit), ci este doar o informaţie.Şi cel mai important! Aproape toate abordările mijloacelor neconvenţionale se sfârşesc cu sfatul de a consulta totuşi un medic. Or, atunci când aceasta se întâmplă, se poate să fie prea târziu!”, a continuat preşedintele CMR.
Borcean a spus că scopul acestei campanii - ”Stop diagnostic pe net! Mergi la Cabinet!” - este de a-i determina pe oameni să conştientizeze pericolele la care se expun atunci când caută soluţii medicale pe internet.
”Să ne înţelegem, medicul contemporan nu mai poate trăi şi nu mai poate practica medicina şi acumularea contemporană de informaţie fără informaţia de pe internet. Medicul de astăzi nu mai poate concepe medicina fără posibilitatea consultului prin mijloacele online. Dar, telemedicina este reglementată şi se supune normelor juridice, etice şi deontologice, ea este un consult la distanţă între doi sau mai mulţi profesionişti. Campania noastră nu este menită să critice sau să combată ceva, nu facem prin aceasta decât să recunoaştem o stare de fapt şi să atragem atenţia pacienţilor, asupra faptului că spre deosebire de orice alt principiu, doar în medicina tradiţională practica se desfăşoară astfel: medicul observă, îşi ia informaţia, îşi face o ipoteză de lucru, lucrând asupra ei, o transformă într-o teză, obţine rezultatul, îl confirmă statistitic şi din experienţa altora şi, cel mai important, reproduce rezultatul întotdeauna în situaţii identice. Iată de ce vă îndemn: mergeţi la medic pentru orice problemă de sănătate! Nu vă asumaţi riscuri care vă pot afecta iremediabil sănătatea!”, a declarat Borcean.
La rândul său, profesorul Emanoil Ceauşu, şef de secţie la Spitaalul de Boli Infecţioase şi Tropicale ”Victor Babeş” şi membru CMR, a spus că zilnic ajung la spital copii în stare foarte gravă, trataţi de părinţi la indicaţia vecinului sau a internetului, unii la limita supravieţuirii.
”Chiar săptămâna aceasta a ajuns un copil căruia bunica i-a dat pentru diaree un medicament de adult. Altul cu enterocolită, tratat acasă şi care a ajuns în stare gravă. Mai sunt şi cazurile în care medicul pune un diagnostic, dar părintele preferă reţetele de pe forum”, a mai spus profesorul Ceauşu.
Un medic oftalmolog a vorbit despre un pacient care a mers la medic cu diagnosticul stabilit de el după ce s-a uitat pe internet.
"Chiar ieri a intrat în cabinet un pacient care mi-a spus că are dezlipire de retină, un diagnostic dificil de pus chiar şi de noi. L-am întrebat dacă a fost la un cabinet şi mi-a spsu că a citit pe internet. L-am examinat şi avea un diagnostc mult mai simplu decât această dezlipire de retină, dar în loc să se bucure că, în urma tratamentului, are şansa să se vindece, a plecat din cabinet 50% convins că el este cu dezlipire de retină”, a spus Emilia Stamate, medic oftalmolog.
Şi doctoriţa Gabriela Dascăl, chirurg ortoped pediatru, a spus că a citit cinci ore poveştile de pe forum şi o singură opinie aparţine unui medic din sutele lecturate.
"Mi-am pierdut într-o seară cinci ore din viaţă, citind despre tot ce scrie pe internet dintr-o singură problemă din specialitatea mea. Un singur om din cei care îşi dădeau acolo datele era medic, restul fiind mame care îşi povesteau propria experienţă. (...) Fiecare mamă vorbeşte doar din propria ei experienţă. Eu am operat peste 3.000 de copii de fimoză. Credeţi că eu ştiu mai mult decât ştie o mamă? Nu se poate ca un medic să aibă mai puţină experienţă decât o mamă, oricât de iubitoare şi de dornică ar fi să-şi rezolve problema. Dacă ea culege informaţii de la un pacient care a avut o altă situaţie riscă să îşi ducă copilul la un rezultat greşit. Şi atunci ajunge la medic târziu", a explicat Gabriela Dascăl.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
