Un nunăr de 56 de organizaţii neguvernamentale şi persoane din mediul academic au transmis, joi, scrisoare deschisă Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor prin care solicită introducerea cotelor de gen pe listele de candidaţi la alegerile parlamentare. Aceştia precizează că există un proiect adoptat de către Senat care completează legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu articolul care asigură alternanţa genurilor pe listele de candidaţi la alegerile parlamentare, şi cer ca iniţiativa legislativă să fie adoptată de Cameră, for decizional.
„Susţinem proiectul de lege Pl-x 308/2022 privind modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, în forma adoptată de Senat, cu articolul care asigură alternanţa genurilor pe listele de candidaţi la alegerile parlamentare. Subliniem că în absenţa acestui sistem de tip fermoar (liste care nu conţin mai mult de două persoane de acelaşi sex consecutiv), legea este complet ineficientă şi în niciun caz nu susţine egalitatea de gen. La alegerile din 2020 şi 2016 procentul de femei din numărul total de candidaţi a fost foarte aproape de 30%. Dar nefiind pe locuri eligibile, procentul de femei alese a fost sub 20%”, arată scrisoare deschisă iniţiată de către Centrul Filia şi susţinută de Coaliţia pentru Egalitate de Gen şi Reţeaua pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei împotriva Femeilor transmisă Comisiei juridice.
Sursa citată precizează că „România este pe ultimul loc în ceea ce priveşte egalitate de gen conform celui mai recent raport al Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE), şi pe penultimul loc privind puterea politică a femeilor”.
„Cotele de gen nu reprezintă doar cifre, procente sau ocuparea unor locuri. Cotele de gen sunt necesare atât pentru repararea unor inegalităţii istorice privind nivelul reprezentării politice a femeilor, cât şi pentru asigurarea principiilor unei democraţii reprezentative. Sunt necesare pentru a promova diversitatea de experienţe, gândire, inovaţie, progres în cadrul procesul decizional politic. Cotele de gen asigură şanse cu adevărat egale şi prezenţa vocilor şi intereselor femeilor în forurile decizionale. Există dovezi consistente că dezvoltarea instituţiilor democratice este asociată cu sporirea implicării femeilor în viaţa publică (Welzel, Norris şi Inglehart,2002)”, mai indică sursa menţionată.
Cele 56 de organizaţii neguvernamentale mai spun că asigurarea unei reprezentări minime de 33% a femeilor pe listele de candidaţi pentru alegerile generale, aşa cum este prevăzut în proiectul de lege Pl-x 308/2022, este o măsură legislativă necesară, însă nu este suficientă dacă femeile vor rămâne pe ultimele poziţii pe liste, neavând cu adevărat acces la o poziţie eligibilă.
„Listele de tip fermoar pot asigura o reprezentare minimă atât a bărbaţilor, cât şi a femeilor, pentru fiecare listă electorală. Cotele de gen nu vor duce la o creştere a reprezentării politice dacă nu sunt corelate cu reguli privind plasarea ori ordinea candidaţilor pe liste. Deşi procentul candidaţilor femei a crescut la alegerile parlamentare din 2020 faţă de alegerile parlamentare din 2016, reprezentarea femeilor la nivelul Parlamentului a scăzut, România înregistrând un regres. Ponderea de reprezentare a femeilor a scăzut de la 19,1% femei alese în Parlament în 2016, la 18.5% în 2020, plasându-se pe locul 124 în lume”, mai arată sursa amintită.
Cele câteva zeci de organizaţii non-guvernamentale consideră „necesar ca orice partid care cere voturile femeilor să susţină proiecte de lege care să asigure o reprezentarea reală a acestora. Introducerea cotelor de gen împreună cu reguli clare privind plasarea ori ordinea candidaţilor pe liste accelerează progresul în ceea ce priveşte creşterea reprezentării politice a femeilor la nivelul Parlamentului, aşa cum o dovedesc cele 11 state membre ale Uniunii Europene (Franţa, Belgia, Portugalia, Slovenia, Spania, Grecia, Croaţia, Polonia, Irlanda, Luxemburg, Italia) care au deja în legislaţiile lor cote de gen pentru alegerile parlamentare”.
Scrisoarea transmisă Comisiei juridice din Parlament este semnată de către 56 de organizaţii neguvernamentale şi persoane din mediul academic, printre care Centrul Filia, Asociaţia Sexul vs Barza, ActiveWatch, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC), Centrul pentru Inovare Publică, Asociaţia MozaiQ LGBT, Asociaţia ANAIS, Asociaţia Femeilor Universitare, Expert Forum, prof. univ. dr. Ionela Băluţă, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti, directoare a Centrului pentru egalitatea de şanse, prof. univ. dr. Roxana Marinescu, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Cristian Pîrvulescu, decan, Facultatea de Ştiinţe Politice, SNSPA, Mihaela Miroiu, prof. univ. membră a Academia Europaea.
În 2023, România se clasează pe ultimul loc în ceea ce priveşte Indicele Egalităţii de Gen în Uniunea Europeană, cu un scor de 56.1 din 100, fiind cu 14.1 puncte sub media UE. Bulgaria are un scor de 65.1, iar Ungaria, penultima în acest clasament, are 57.3, arată un comunicat de presă al partidului REPER:
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
