Un număr de 58 de exemplare de asprete, specie considerată fosilă vie şi, după unele estimări, contemporană chiar cu ultimii dinozauri, au fost găsite în râul Vâlsan din munţii Făgăraşului, în urma unei acţiuni de inventariere care a durat o săptămână şi în care au fost implicaţi şi nouă biologi, proiect dezvoltat şi desfăşurat de către Fundaţia Alex Găvan în parteneriat cu Fauna & Flora International, prima organizaţie de conservare a vieţii sălbatice înfiinţată în lume.
”Moment istoric pentru legendarul şi enigmaticul asprete (Romanichthys valsanicola), cel mai rar peşte din Europa şi poate chiar din lume dar şi pentru conservarea din România şi nu numai. Un număr record de 58 de exemplare de asprete au fost găsite în râul Vâlsan din munţii Făgăraşului. Este singurul loc de pe planetă unde încă mai supravieţuieşte această specie considerată fosilă vie şi, după unele estimări, contemporană chiar cu ultimii dinozauri. Iar noi, oamenii, suntem cei ce am adus-o în pragul dispariţiei. În perioada 10 – 16 octombrie 2022 s-a desfăşurat cea mai amplă acţiune de inventariere a speciei, de la descoperirea ei în 1956 (an în care se mai regăsea şi în râurile Argeş şi Doamnei) şi până astăzi”, anunţă Fundaţia Alex Găvan.
Echipa de inventariere, care a inclus şi 9 biologi specializaţi în peşti, a realizat în râul Vâlsan nu mai puţin de 21 de staţii de pescuit ştiinţific (anterior realizându-se un maximum de 8 staţii per sesiune), dintre care în 14 dintre ele a putut identifica aspretele.
”Niciodată de la mijlocul anilor ’60 ai secolului trecut nu s-au mai identificat atât de multe exemplare de asprete, cel mai mare număr fiind până acum de 12, găsite la începutul anilor 2000. De asemenea, au existat şi ani în care aspretele a fost crezut complet dispărut. Potrivit celor mai recente estimări oficiale ale Ministerului Mediului, populaţia de Asprete ar număra între numai 10 şi 15 exemplare. Deşi modelările matematice nu sunt încă finalizate, estimarea specialiştilor, bazată pe numărul de exemplare găsite şi pe localizarea lor în Vâlsan, este că întreaga populaţie s-ar putea situa undeva în jurul a doar câteva sute de exemplare. Un lucru îmbucurător, din perspectiva diversităţii genetice a speciei, în vederea programului de reproducere în captivitate pe care îl avem în vedere. Dar chiar şi aşa, în acest moment, specia rămâne critic periclitată”, precizează reprezentanţii fundaţiei.
De asemenea, complementar, a fost realizat pescuit exploratoriu în mai multe râuri din bazinul Argeşului, numărul total de staţii fiind de 44.
”S-au identificat habitate potenţiale unde aspretele ar putea fi repopulat, s-au identificat zone ce necesită reconstrucţie ecologică şi au fost colectate diverse probe pentru realizarea de studii ştiinţifice ce vor servi la acţiuni cu impact direct asupra conservării speciei. O altă veste minunată este că acea capsulă a timpului de numai 5 km în care ne aşteptam să regăsim aspretele s-a triplat în urma cercetării noastre. Arealul confirmat al speciei ajunge acum la nu mai puţin de 15 kilometri, între localităţile Brădetu şi Vâlsăneşti. Pe această porţiune, alături de asprete s-au mai identificat alte nouă specii de peşti diferite”, menţionează Fundaţia Alex Găvan..
Activistul de mediu Alex Găvan precizează că operaţiunea de inventariere a aspretelui a fost posibilă cu sprijinul MBZ Species Conservation Fund şi face parte din Aspretele Trăieşte, un amplu proiect de salvare de la dispariţie şi de conservare a speciei, proiect pe care l-a iniţiat în iulie 2019 de pe vârful Gasherbrum 2 – 8035m, al şaptelea munte de peste 8000 de metri urcat fără oxigen suplimentar sau porteri de altitudine.
Proiectul este dezvoltat şi desfăşurat de către Fundaţia Alex Găvan în parteneriat cu Fauna & Flora International, prima organizaţie de conservare a vieţii sălbatice înfiinţată în lume (1903).
”Încă de la început, am lucrat la îmbunătăţirea condiţiilor de habitat ale aspretelui. Între timp, am reuşit să stopăm o mare parte din distrugerile care se petreceau pe Vâlsan, cum ar fi tăierea vegetaţiei de pe maluri sau furtul bolovanilor din râu. În acelaşi timp, acţiunile noastre au dus la reducerea intensităţii factorilor de poluare, iar debitul de apă al râului se apropie acum de valoarea optimă, fiind pe cale să rezolvăm permanent acest aspect. Suntem cu toţi custozii acestei planete, nu stăpânii ei, nu cuceritorii ei, iar postura de custode vine cu o responsabilitate pe măsură”, conchide Găvan.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
