50 de organizaţii neguvernamentale şi grupuri de cetăţeni au transmis o scrisoare deschisă în atenţia senatorilor cu privire la creşterea pedepselor pentru unele fapte care duc la tulburarea ordinii şi liniştii publice, în special în contextul unor adunări publice. Instituind circumstanţe agravante pentru „atingeri grave aduse demnităţii persoanelor" dacă „fapta este săvârşită de către două sau mai multe persoane împreună", eliminând posibilitatea sancţionării cu amendă şi crescând pedepsele, iniţiatorii doresc o limitare gravă a spaţiului civic, inacceptabilă într-un stat democratic, anunţă un comunicat de presă. ONG-urile afirmă că ”legiferarea, în Parlamentul României, trebuie să fie, înainte de toate, în interes public şi cu scopul de protecţie a libertăţilor fundamentale. Acest tip de legiferare care pare mai degrabă izvorât din biroului Ministerului de Interne nu are cum să deservească democraţiei din România”.
Potrivit organizaţiilor, ”propunerea legislativă (L139/2023), iniţiată de Lucian Bode şi Nicolae Ciucă, prevede, printre altele, modificarea Art. 371 din Codul Penal astfel: „(1) Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani." În forma în vigoare pedeapsa este amenda sau închisoare de la 3 luni la 2 ani. Mai mult, iniţiatorii propun circumstanţe agravante: (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită de către a) două sau mai multe persoane împreună; b) (...), pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani”.
”Fără a comenta oportunitatea creşterii pedepselor pentru violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor, pentru ameninţări, ori pentru deţinerea de arme, considerăm că eliminarea sancţiunii cu amendă şi creşterea pedepselor pentru tulburarea liniştii publice prin atingere adusă demnităţii persoanelor la 5, respectiv 7 ani, este complet disproporţionată şi inacceptabilă într-un stat democratic. Pe scurt, dacă în cadrul unei adunări publice sunt scandate lozinci ce sunt considerate ofensatoare, persoanele care au scandat lozincile sunt pasibile de închisoare între doi şi şapte ani. Aşa cum se arată şi în avizul nefavorabil emis de Consiliul Economic şi Social pedeapsa devine echivalentă cu cea pentru ucidere din culpă”, sun ONG-urile. Acestea acuză că ”iniţiatorii nu demonstrează necesitatea modificărilor cu o analiză bazată pe cazuistică”, spun semnatarii demersului.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Nu există în expunerea de motive nicio statistică cu privire la numărul de situaţii de tulburare a ordinii publice, în care actuala legislaţie să nu fie suficientă pentru a pedepsi corespunzător făptaşii. Modificarea Codului Penal are un puternic efect asupra exercitării drepturilor fundamentale ale omului. Cu toate acestea, propunerea de modificare nu conţine o analiză cu privire la impactul asupra drepturilor omului, aşa cum prevede Legea 24/2000. Acest lucru este cu atât mai îngrijorător pentru noi, cu cât, o dată în plus, vedem că legislaţia naţională care vizează exercitarea dreptului de organizare şi participare la adunări publice este fundamentată strict din perspectiva poliţienească, fără nicio consideraţie pentru drepturile constituţionale”, spun ONG-urile în scrisoare.
”Amintim senatorilor că anul trecut, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în cauza Bumbeş contra României în favoarea activistului care a fost amendat pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice. Motivarea CEDO subliniază importanţa libertăţii de exprimare în societăţile democratice şi menţionează explicit că sancţionarea unei exprimări politice „poate avea efect nedorit de intimidare asupra discursului public". România, în loc să se angajeze într-un exerciţiu de reflecţie cu privire la această sancţiune, fundamentală pentru spaţiul democratic din România, a decis, prin premierul Nicolae Ciucă şi ministrul de interne Lucian Bode, lideri ai PNL, să legifereze complet contrar deciziei CEDO. Propunerea nu este nouă, o modificare, însă mai puţin gravă, a fost încercată şi de Carmen Dan şi Liviu Dragnea în 2017. Reamintim parlamentarilor că legiferarea, în Parlamentul României, trebuie să fie, înainte de toate, în interes public şi cu scopul de protecţie a libertăţilor fundamentale. Acest tip de legiferare care pare mai degrabă izvorât din biroului Ministerului de Interne nu are cum să deservească democraţiei din România”, spun reprezentanţii societăţii civile.
Vă prezentăm textul scrisorii deschise:
”Stimate doamne, Stimaţi domni, Vă scriem în legătură cu propunerea de modificare a Codului Penal (L139/2023) ajunsă pe agenda Comisiei din care faceţi parte, cu solicitarea de amendare. Specific, considerăm modificarea Art. 371 privind pedepsele pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice, propusă de iniţiatori, ca fiind în complet dezacord cu libertatea de exprimare şi dreptul de a participa la adunări publice, drepturi fundamentale ale omului, garantate de Constituţia României. Ne opunem ferm acestei modificări, considerând că pedepsele propuse sunt potenţial neconstituţionale şi grav disproporţionate.
Articolul menţionat propune: „(1) Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani.” În forma în vigoare pedeapsa este amendă sau închisoare de la 3 luni la 2 ani. Mai mult, iniţiatorii propun circumstanţe agravante: (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită de către a) două sau mai multe persoane împreună; b) o persoană având asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. Cu alte cuvinte, dacă un cetăţean sau mai mulţi sunt găsiţi vinovaţi pentru că au tulburat liniştea publică scandând expresii care au atins demnitatea unui alt cetăţean (care poate să fie, de exemplu, un demnitar), aceştia sunt pedepsiţi cu închisoare până la 7 ani. În susţinerea solicitării noastre, vă aducem în atenţie una dintre recentele decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Bumbeş contra României. Curtea a decis în favoarea activistului care a fost amendat pentru tulburarea liniştii şi ordinii publice.
Printre altele, CEDO motivează: “62. (…) libertatea de exprimare constituie unul dintre temeiurile esenţiale ale societăţii democratice şi una dintre condiţiile de bază pentru progresul său şi pentru autorealizarea fiecărei persoane. Sub rezerva art. 10 § 2, aceasta se aplică nu doar „informaţiilor” sau „ideilor” care sunt primite favorabil ori sunt considerate inofensive sau tratate cu indiferenţă, ci şi celor care ofensează, şochează sau deranjează. (…)” “64. De asemenea, dreptul la libertatea de întrunire constituie un drept fundamental într-o societate democratică şi, la fel ca dreptul la libertatea de exprimare, reprezintă unul dintre temeiurile unei astfel de societăţi. Prin urmare, nu este necesar să fie interpretat în mod restrictiv (…). Trebuie să se păstreze întotdeauna un echilibru între scopurile legitime enumerate la art. 11 § 2 şi dreptul la libertatea de exprimare a opiniilor, prin cuvinte, gesturi sau (…).” „101. (…) aplicarea unei sancţiuni, administrative sau de altă natură, oricât de blândă ar fi, autorului unei exprimări care era considerată politică (supra, pct. 92) poate avea un efect nedorit de intimidare asupra discursului public (…).”
În plus, atragem atenţia asupra următoarelor consecinţe care vin din corelarea modificării propuse cu alte prevederi ale Codului Penal: •Conform articolului 91, alin (1), lit (a) executarea pedepsei nu poate fi suspendată dacă pedeapsa aplicată este mai mare de 3 ani. •Conform articolului 139, alin (2), creşterea pedepsei până la 5 ani de închisoare pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice face ca investigatorii să poată folosi supravegherea tehnică (interceptarea comunicaţiilor, accesul la sistemele informatice, localizarea etc). Conform articolului 148, prin creştere pedepsei până la 7 ani de închisoare, face posibilă urmărirea cu investigatori sub acoperire.
Ambele situaţii sunt evident disproporţionate pentru un caz de tulburare a ordinii şi liniştii publice. •Conform articolului 223 alin (2), creşterea pedepselor până la 5 ani face posibilă măsura arestului preventiv. •Aşa cum Consiliul Economic şi Social menţionează în avizul său, “prin introducerea unor circumstanţe agravante în cazul mai multor infracţiuni, şi în special, prin majorarea pedepselor, propunerea legislativă este de natură să destabilizeze echilibrul în care legiuitorul Codului Penal a sistematizat gravitatea faptelor în raport cu pedepsele aferente. Spre exemplu, majorarea limitei pedepsei pentru tulburarea liniştii publice aduce noile limite la egalitate cu cele pentru ucidere din culpă, ceea ce este vădit disproporţionat.”
În consecinţă, considerăm că modificarea Art. 137 în maniera propusă de iniţiatori este profund nedemocratică, de natură să descurajeze semnificativ activismul civic şi libertatea de exprimare şi creează spaţiu de abuz din partea instituţiilor. Această propunere legislativă, ca de altfel orice modificare a legilor penale, este de natură a afecta libertăţile fundamentale. Cu toate acestea, expunerea de motive nu respectă prevederile Legii nr. 24/2000 privind analiza impactului asupra drepturilor fundamentale. Art. 7 alin. (31) din lege prevede că „propunerile legislative, proiectele de legi şi celelalte proiecte de acte normative vor fi însoţite, în mod obligatoriu, de o evaluare preliminară a impactului noilor reglementări asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.
Curtea Constituţională s-a pronunţat în mai multe rânduri, statuând că „una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative” şi că „respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se constituie într-un veritabil criteriu de constituţionalitate prin prisma aplicării Art. 1 alin. (5) din Constituţie” (a se vedea în acest sens paragraful 35 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 22/2016 care trimite la Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, şi Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 79 din 30 ianuarie 2015, paragrafele 95 şi 96). Având în vedere impactul asupra drepturilor fundamentale, vă solicităm să susţineţi demersurile necesare ca propunerea legislativă să fie analizată pentru raport comun şi de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi din Senatul României”.
Semnatarii scrisorii sunt: CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică Centrul pentru Inovare Publică ActiveWatch Centrul FILIA Asociaţia E-Romnja (Asociaţia pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome) Asociaţia Front Asociaţia Bankwatch România Mai Mult Verde Sindicatul Roman al Jurnaliştilor MediaSind Fundaţia Eco-Civica Asociaţia Rise OUT Fundaţia PACT - Parteneriat pentru Acţiune Comunitară şi Transformare Corupţia Ucide Mediawise Society Asociaţia Partener pentru Tine Asociaţia Sens Pozitiv Asociaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Durabilă Asociaţia Părinţi de Cireşari FDSC - Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile Fundaţia TERRA Mileniul III Centrul pentru Legislaţie Nonprofit Asociaţia Code for Romania Asociaţia Pe Stop Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis Asociaţia CIVICA Centrul pentru Studiul Democraţiei Asociaţia A.R.T. Fusion Expert Forum Centrul Român de Politici Europene Asociaţia GHEPart Asociaţia MozaiQ LGBT Comunitatea Declic Centrul de Resurse Juridice Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei Reset Iaşi Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti Grupul Lacul Tei Floreasca Civică Átlátszó Erdély/Transilvania Transparentă Iniţiativa Civică Bucureştii Noi Grupul Iniţiativa Favorit APADOR-CH Asociaţia Help Autism Consiliul Tineretului din România Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale de Tineret din Iaşi - FONTIS Fundaţia Greenpeace România Miliţia Spirituală Asociaţia Respiro Asociaţia SEXUL vs BARZA Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România - ANOSR
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
