Fostul ministru al Apărării Vasile Dîncu susţine că decizia de a trimite rachete Patriot în sprijinul Ucrainei trebuie să fie asumată ”strategic” de preşedintele ţării, prim-ministrul şi ministrul Apărării. Vasile Dîncu susţine că, în cazul în care ar trimite o baterie Patriot în Ucraina, România ar putea primi din partea NATO completarea celorlalte trei sisteme de apărare antiaeriană pe care le deţine. România are în acest moment patru sisteme Patriot, însă doar unul este complet funcţional.
Fostul ministru al Apărării Vasile Dîncu a fost întrebat în emisiunea Insider electoral, difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă susţine ideea ca România să trimită rachete Patriot armatei din Ucraina.
”Este vorba de o judecată mult mai complicată decât de o decizie a unui singur om. Trebuie să decidem împreună, făcând o analiză utilitaristă, ce este mai bine pentru noi în acest moment. A spus-o din nou Klaus Iohannis, o spun toţi politicenii, că suntem cu Ucraina până la capăt. Ce înseamnă până la capăt? Care este capătul? E primul lucru pe care trebuie să-l hotărâm. Doi: trebuie să ne gândim dacă un singur sistem funcţional Patriot, din patru, pe care îl avem noi, ajunge pentru un atac. Dacă nu cumva împrumutând un asemenea sistem putem obţine ceva în plus. În primul rând, Ucraina e un scut şi pentru România. Putem obţine şi alte lucruri din partea NATO: completarea şi celorlalte sisteme Patriot, care să devină funcţionale într-un an de zile, în şase luni. Ar fi trebuit să fie funcţionale mai de mult. Noi avem patru sisteme Patriot, din care doar unul este complet, este funcţional. Avem mai multe sisteme. Au adus şi francezii un sistem de apărare anti-aeriană foarte modern, interesant. Avem şi alte sisteme, nu este singurul nostru sistem de apărare”, a spus Vasile Dîncu la Prima TV.
Vasile Dîncu susţine că decizia de a trimite sau nu rachete Patriot în Ucraina ar trebui să implice trei oameni politici: preşedintele ţării, premierul şi ministrul Apărării.
”Asta trebuie să hotărască nu ministrul Apărării singur, ci trebuie să o facă împreună cu preşedintele României şi cu prim-ministrul. Ei trebuie să se gândească strategic cum este mai bine. Pe de altă parte, un refuz, fără o bună motivaţie, ar şterge oarecum o foarte importantă contribuţie pe care am avut-o noi în această perioadă în a sprijini Ucraina, fiind unul dintre cei mai importanţi susţinători ai Ucrainei. Să nu mă puneţi să dau exemple, dar sunt ţări care au comunicat foarte mult, dar au făcut mai puţin decât România, ştiu asta de la ministrul Apărării din Ucraina sau de la ministrul de Externe din Ucraina, cu care am şi acum o legătură foarte bună”, a conchis Vasile Dîncu.
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, în legătură cu posibilitatea ca România să cedeze o baterie Patriot armatei ucrainene, că nu acceptă „sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă şi fără apărare antiaeriană”. Şeful statului a mai spus că „în măsura în care se cedează ceva, trebuie România să primească altceva”. Acesta a adăugat că nu are un orizont de timp când va convoca CSAT pentru a fi luată o decizie referitor la subiect, „fiindcă aceste discuţii sunt purtate de cei din Ministerul Apărării şi durează un timp”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
