Preşedintele Klaus Iohannis şi-a început, marţi, vizita în Harghita şi Covasna cu o dezbatere alături de reprezentanţii administraţiei publice locale din cele două judeţe, la care, după imnul României, a fost cântat imnul Ţinutului Secuiesc de către întreaga sală şi de către preşedinţii CJ Harghita şi Covasna, care se aflau pe scenă, alături de şeful statului. Primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, i-a oferit preşedintelui un steag al Ţinutului Secuiesc, iar în replică şeful statului a cerut consilierilor săi un steag al României, pe care i l-a înmânat lui Raduly Kalman. Preşedintele a afirmat că descentralizarea este obligatorie în România, iar regionalizarea este "de dorit", însă s-a arătat împotriva ideii autonomiei, după ce şeful CJ Covasna a cerut acest lucru pentru zona Ţinutului Secuiesc, explicând că este o idee respinsă şi la nivel european, pentru că "inhibă dezvoltarea". El a mai spus că problema limbii materne poate fi rezolvată în Parlament, dar cu respectarea Constituţiei, iar cea a steagului Ţinutului Secuiesc poate să ţină cont de promovarea turistică.
Iohannis: Problema steagului secuiesc se poate rezolva din perspectivă turistică, dacă se doreşte detensionarea situaţiei
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, marţi, că problema limbii materne poate fi rezolvată în Parlament, dar cu respectarea Constituţiei, iar cea a steagului Ţinutului Secuiesc poate să ţină cont de promovarea turistică, la fel ca şi în alte ţări, discuţia fiind importantă dacă se doreşte "detensionarea" situaţiei.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
"Aceste chestuni trebuie rezolvate prin lege, în Parlament. Nu sunt eu chemat să am o părere foarte fermă despre aceste chestiuni, dar cred că putem să discutăm lucrurile într-o perspectivă care se regăseşte foarte bine în Constituţia României. Putem discuta despre trecut, despre viitor, dar România noastră are o Constituţie şi cu asta funcţionează", a spus preşedintele.
El a explicat că limba maternă poate fi folosită în şcoli, în media şi în administraţie, motiv pentru care România este un exemplu în Europa, însă a atras atenţia că discuţia trebuie purtată cu grijă. Iohannis a vorbit şi despre problemele legate de dorinţa folosirii steagului Ţinutului Secuiesc, explicând că există astfel de exemple şi în alte ţări, însă doar din perspectivă turistică.
"Steagurile sunt simboluri puternice. Cred că este rezonabil să ne uităm şi în jur. Există multe zone care doresc să se promoveze, de regulă turistic sau cultural, folosind simboluri de undeva din istorie şi cred că de aici trebuie să pornească o discuţie. Faptul că steagul despre care vorbiţi a dus la foarte multe discuţii şi politicie după părea mea se leagă de faptul că dacă steagul Bucovinei se foloseşte pur pentru promovare turistică, acest steag a venit şi cu revendicări politice, şi acest lucru e complicat, şi o rezolvare se găseşte dacă se doreşte să se meargă către detensionare", a explicat Iohannis.
Iohannis, despre intonarea imnului secuiesc: Am luat-o ca un semn de respect. E important să ascultăm ce vine din suflet
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, marţi, la Miercurea Ciuc, că a considerat intonarea imnului Ţinutului Secuiesc în cadrul dezbaterii la care a participat drept "un semn de respect", explicând că este important să asculţi ce vine "din sufletul" oamenilor, nu doar din protocol.
El a spus că nu ştia că acest moment este pregătit de participanţii la dezbatere.
"Nu am ştiut, dar recunosc că am luat-o ca şi un semn de respect. Dacă cei din sală, care au cântat, au dorit asta să îmi prezinte, eu am ascultat ce mi-au cântat şi am trecut mai departe. E foarte important să ascultăm şi ce vine din sufletul oamenilor, nu numai ce vine din protocol", a spus şeful statului.
Primarul din Miercurea Ciuc i-a oferit lui Iohannis steagul Ţinutului Secuiesc. Preşedintele i-a înmânat steagul României
Primarul UDMR din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, i-a oferit preşedintelui Klaus Iohannis un steag al Ţinutului Secuiesc, pe care a trecut data la care Iohannis a câştigat alegerile şi data de marţi, când a venit în judeţele Harghita şi Covasna, spunând că acesta trebuie să fie începutul unui parteneriat. Iohannis a cerut consilierilor săi un steag al României, pe care i l-a înmânat în replică lui Raduly Kalman, afirmând că parteneriatul nu trebuie să fie pe criterii etnice.
Într-un discurs în care a cerut la rândul său autonomie, primarul din Miercurea Ciuc i-a înmânat preşedintelui un steag al Ţinutului Secuiesc, notând că Iohannis a câştigat alegerile cu scoruri foarte mari în Harghita şi Covasna.
"Este un steag pe care am trecut cele două date istorice, în care aţi fost ales preşedinte al României, şi data de astăzi. Am trecut deopotrivă şi procentele pe care le-aţi obţinut în Harghita şi Covasna", a spus primarul, adăugând că acest gest ar trebui să "pecetluiască" un parteneriat între preşedinte şi autorităţile din Ţinutul Secuiesc.
Iohannis a urmărit zâmbind cum Kalman a scos steagul şi l-a întins, oferindu-l apoi consilierilor preşedintelui, apoi s-a ridicat şi a mers către primar, cerând de la consilier un alt pachet, din care a scos un steag al României, pe care l-a întins, la rândul său, pe scenă şi i l-a oferit primarului, în aplauzele sălii.
"Cred că este potrivit şi mă bucur că aţi aplaudat. Dacă este să avem un parteneriat strategic, eu ca preşedinte al României să vă las cadou în amintire, tricolorul nostru, al tututor. Ca să nu greşim pe undeva cu steagurile. aţi menţionat parteneriatul strategic dintre noi. Aţi folosit steagul statului maghiar. Şi cu acela avem un parteneriat strategic, dar el nu se bazează pe relaţii etnice sau interetnice, ci pe relaţii între două state vecine şi care trăiesc în bună înţelegere", i-a spus Iohannis primarului.
Iohannis, în Harghita: Descentralizarea este obligatorie, dar autonomia pe criterii etnice nu e de dorit, inhibă dezvoltarea
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că descentralizarea este obligatorie în România, iar regionalizarea este "de dorit", însă s-a arătat împotriva ideii autonomiei, după ce şeful CJ Covasna, Tamas Sandor, a cerut acest lucru pentru zona Ţinutului Secuiesc, explicând că este o idee respinsă şi la nivel european, pentru că "inhibă dezvoltarea".
Iohannis a spus în discursul său din cadrul dezbaterii "Coerenţă şi transparenţă – exemple de bune practici la nivelul judeţelor Harghita şi Covasna", cu reprezentanţii administraţiei publice locale din judeţele Harghita şi Covasna, că sunt trei teme despre care toată lumea se aşteaptă să vorbească: descentralizare, regionalizarea şi autonomie.
El a afirmat că descentralizarea este "obligatorie", pentru a asigura creşterea economică, iar regionalizarea este "de dorit", dacă se face în aşa fel încât să ducă la modernizarea administraţiei.
"Autonomia locală şi regională ajută, dar autonomia pe criterii entice nu este de dorit, pentru că ar inhiba dezvoltarea. La aceste concluzii s-a ajuns la nivel european, unde chiar se recomandă ca în cazul unei regionalizări să nu se realizeze delimitarea regională pe linia de delimitare etnică", a spus preşedintele.
Iohannis a făcut aceste declaraţii după ce preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, i-a cerut, în discursul său, autonomie pentru zona locuită preponderent de maghiari în Transilvania.
"Domnule preşedinte, noi nu vrem autonomie pe criterii etnice, şi declar încă odată şi în faţa presei, noi nu vrem autonomie pe criterii etnice. Noi vrem autonomie pentru bunăstarea şi pacea în regiune, o autonomie de tip UE. Dacă vreţi să dau un exemplu, tipul Tirolului de sud, unde germanii convieţuiesc în pace şi bunăstarea cu majoritatea din Italia", a spus şeful CJ Covasna.
Iohannis, după intonarea imnului Ţinutului Secuiesc: Vă mulţumesc că mi-aţi cântat. Aveţi voci bune şi puternice
Preşedintele Klaus Iohannis le-a mulţumit, marţi, aleşilor locali din judeţele Harghita şi Covasna, în debutul unei dezbateri, după ce a fost intonat de participanţi imnul Ţinutului Secuiesc, pentru că "i-au cântat", afirmând că au voci "bune şi puternice", iar el a venit ca să îi asculte.
Iohannis şi-a început discursul urându-le participanţilor "Bună ziua" în limba maghiară.
"Vă mulţumesc că mi-aţi cântat când am intrat. Aveţi voci bune şi puternice. Din câte ştiu eu, au trecut mulţi ani de când un preşedinte a păşit aici, într-o vizită oficială, aşadar am ţinut în mod special să vin în această zonă minunată, cu oameni puşi pe treabă, pentru a vă cunoaşte", a spus preşedintele.
El a afirmat că a venit în aceste două judeţe pentru "a-i asculta cu foarte mare atenţie". "Sunt sigur că doar prin dialog şi parteneriat autentic pot fi găsite cele mai bune soluţii la dificultăţile pe care le întâmpinaţi. Apreciez foarte mult echilibrul de care dă dovadă marea majoritate a aleşilor locali din judeţele Harghita şi Covasna. Adesea v-aţi constituit într-un liant între majoritate şi minoritate şi aţi creat o punte între actul decizional local şi central", a continuat Iohannis.
Preşedintele a mai atras atenţia că, de multe ori, realităţile din aceste două judeţe, locuite în mare parte de maghiari, au fost interpretate "de o manieră care dezbină", şi care accentuează diferenţele şi "promovează ostilitatea".
"Intoleranţa, respingerea celor de altă entnie, indiferent dacă sunt practicate de reprezentanţi ai minorităţii sau ai majorităţii, sunt căi sigure pentru blocarea evoluţiei, atât a comunităţilor, cât şi a ţării în ansamblu. La fel cum izolarea acestor comunităţi nu este de natură să favorizeze progresul", a mai spus Iohannis.
Iohannis şi-a început vizita în Harghita. Imnul Ţinutului Secuiesc, cântat după imnul României în cadrul unei dezbateri
Preşedintele Klaus Iohannis şi-a început, marţi, vizita în Harghita şi Covasna, cu o dezbatere alături de reprezentanţii administraţiei publice locale din cele două judeţe. În debutul dezbaterii, după imnul României, a fost cântat imnul Ţinutului Secuiesc de către întreaga sală şi de către preşedinţii CJ Harghita şi Covasna, care se aflau pe scenă, alături de şeful statului.
Iohannis a intrat în sala Consiliului Judeţean Harghita alături de Borboly Csaba, preşedintele CJ, şi Tamas Sandor, preşedintele CJ Covasna. După imnul României, a fost cântat şi imnul Ţinutului Secuiesc de către întreaga sală, inclusiv de către cei doi şefi de CJ care se aflau alături de preşedinte.
Şeful statului participă la această oră la dezbaterea „Coerenţă şi transparenţă – exemple de bune practici la nivelul judeţelor Harghita şi Covasna”, cu reprezentanţii administraţiei publice locale din judeţele Harghita şi Covasna.
După cântarea celor două imnuri, preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a susţinut un discurs în care a vorbit despre drepturile minorităţilor, cerând mai multe măsuri pentru protecţia lor, şi afirmând că maghiarii nu trebuie să se mai simtă ca nişte "copii vitregi ai statului român". El a cerut preşedintelui să fie un mediator între majoritate şi minoritate.
Preşedintele Klaus Iohannis merge, marţi, într-o vizită în judeţele Harghita şi Covasna pentru cunoaşterea problemelor locale, identificarea realităţilor zonei, dar şi a elementelor care ţin de viitoarea dezvoltare regională. În cadrul vizitei, şeful statului va participa la o dezbatere cu autorităţile locale, va vizita Complexul Monahal Şumuleu Ciuc, căminul ”Sfântul Ştefan” din Miercurea Ciuc, fabrica Perla Harghitei din Sâncrăieni, iar la finalul zilei va lua parte la un ceremonial militar la Mausoleul de la Mărăşti, în judeţul Vrancea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
