Legea offshore a fost depusă, vineri, în Parlament, fiind semnată de liderii celor trei partide din coaliţie, premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PSD Marcel Ciolacu, liderul UDMR Kelemen Hunor, precum şi ministrul Energiei, Virgil Popescu şi liderul minorităţilor, Varujan Pambuccian. În forma finală a proiectului, România va avea drept de preempţiune la achiziţia gazelor şi se reglementează onshore-ul. Liderii coaliţiei de guvernare, premierul Nicolae Ciucă şi preşedintele PSD Marcel Ciolacu, au transmis, vineri, un mesaj comun, după depunerea în Parlament a legii offshore, în care arată că proiectul deblochează investiţiile din Marea Neagră, asigură independenţa energetică a României şi reduce dependenţa de gazul rusesc, prin stimularea investiţiilor în extracţia de gaze naturale. Primele gaze din Marea Neagră vor fi extrase în a doua parte din acest an, se mai arată în mesaj.
Art.1.(1)Prezenta lege stabileşte unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi de abandonare, precum şi a lucrărilor/lucrărilor la sonde aferente operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore şi onshore de adâncime, în conformitate cu prevederile acordurilor petroliere încheiate între titulari şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, denumită în continuare ANRM.
(2)În situaţia în care un titular este parte la un acord petrolier care se referă atât la perimetre petroliere localizate pe uscat, cât şi la perimetre petroliere offshore sau are calitatea de titular atât al unui/unor acord/acorduri petrolier/petroliere care se referă la perimetre petroliere localizate pe uscat, cât şi la perimetre petroliere offshore, prevederile prezentei legi se aplică numai referitor la operaţiunile petroliere desfăşurate cu privire la perimetrele petroliere offshore şi onshore de adâncime. „
Legea aduce o modificare a regimului de redevenţe şi a regimului fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare – prevăzută la art. 21 cuprinde:
- introducerea de noi redevenţe, contribuţii, taxe şi impozite, tarife, aplicabile specific sau în mod disproporţionat sectorului petrolier. În acest sens, impozitele, taxele ş contribuţiile, tarifele aplicabile specific sau în mod disproporţionat sectorului petrolier, cuprind: impozitele, taxele şi contribuţiile, tarifele aplicabile unui număr limitat de sectoare de activitate, cum ar fi sectorul energetic sau sectorul extractiv sau cele aplicabile unui număr limitat de agenţi economici, definiţi pe baza unor criterii limitative, cum ar fi cifra de afaceri sau nivelul profitului.
- majorarea cotelor procentuale de redevenţă petrolieră sau modificarea pragurilor de producţie brută aferente acestor cote, stipulate în fiecare acord petrolier la data de 1 ianuarie 2023 sau modificarea bazelor de impozitare ori a metodei de calcul a redevenţelor petroliere datorate la data de 1 ianuarie 2023 pentru operaţiuni petroliere de exploatare a petrolului din zăcămintele petroliere, reglementate de Legea petrolului nr. 238/2004 cu modificările şi completările ulterioare;
- majorarea cotelor, modificarea bazelor de impozitare sau a metodei de calcul al oricăruia dintre impozitele, taxele şi contribuţiile aplicabile la data de 1 ianuarie 2023, exclusiv sectorului petrolier;
- introducerea de noi impozite, taxe, contribuţii sau tarife aplicabile asupra activelor specifice operaţiunilor petroliere desfăşurate de titularii de acorduri petroliere, cum ar fi: sonde, platforme marine, conducte, staţii de tratare, măsurare, preluare, predare a petrolului.
p) investiţii în segmentul upstream – cuprind toate investiţiile de dezvoltare şi extindere a zăcămintelor existente, explorarea şi dezvoltarea de noi zone de producţie, înregistrate conform prevederilor contabile, executate atat offshore cât şi pe uscat, referitoare la toate tipurile de resurse de petrol şi de zăcăminte offshore şi/sau onshore de adâncime, respectiv: zăcăminte de gaze naturale libere, zăcăminte de gaze naturale şi condensat, zăcăminte de ţiţei şi gaze asociate sau zăcăminte de ţiţei. Notiunea „investiţie inregistrată conform reglementărilor contabile” include costurile aferente investiţiei, indiferent dacă acestea se inregistrează în contul de profit şi pierdere sau în imobilizari corporale sau necorporale sau imobilizări în curs.”
r) perimetru petrolier onshore de adâncime – perimetru petrolier localizat pe uscat, a cărui ariei corespunzătoare proiecţiei la suprafaţă a conturului părţii din scoarţa terestră în interiorul căreia, pe un interval de adâncime mai mai mare de 3000 m, se realizează lucrări de explorare, dezvoltare, exploatare sau înmagazinare, precum şi suprafeţele necesare desfăşurării activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare, înmagazinare şi transport al petrolului.
- Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 18 - Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/sau onshore de adâncime aflate în curs de executare la data de 1 ianuarie 2022 li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare, existente la data de 1 ianuarie 2023.”
- Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 19 - (1) Titularii de acorduri petroliere offshore şi/sau onshore de adâncime, inclusiv filialele acestora şi/sau titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre offshore şi/sau onshore de adâncime, aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare.
(2) Prin venit suplimentar se înţelege diferenţa dintre preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore şi/sau onshore de adâncime, din care se deduc costurile de transport, distributie, înmagazinare şi alte costuri logistice in masura in care sunt suportate de catre titularul acordului petrolier, şi preţul de 85 de lei/MWh, înmulţită cu volumele de gaze vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore.
(3) Impozitul asupra veniturilor suplimentare prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale din producţia internă proprie extrase din perimetrele offshore şi/sau onshore de adâncime, aşa cum acestea sunt determinate potrivit anexei nr. 2, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream. Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale pentru care se aplică impozitul asupra veniturilor suplimentare practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/sau onshore de adâncime, pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează:
a) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
b) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
c) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
d) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
e) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
f) 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
g) 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
h) 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.
(4) Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare .
(5) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) calculează, declară şi plătesc lunar impozitul suplimentar, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care datorează impozitul.
(6) Modelul şi conţinutul declaraţiei privind impozitul asupra veniturilor suplimentare se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(7) În măsura în care aplicarea prezentelor prevederi impune emiterea de instrucţiuni cu privire la impozitul asupra veniturilor suplimentare, acestea vor fi emise prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului energiei, cu avizul autorităţii competente.
(8) Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore şi onshore de adâncime ca impozit asupra veniturilor suplimentare, se colectează într-un cont special utilizat pentru finanţarea înfiinţării şi extinderii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor la sistemul naţional de transport gaze naturale, precum şi alte investiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(9) Valoarea cumulată a investiţiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidenţa contabilă potrivit reglementărilor legale în vigoare, de la intrarea în vigoare a prezentei legi până în luna pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare, precum şi valoarea investiţiilor, care au fost înregistrate în evidenţa contabilă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se diminuează lunar cu valoarea investiţiilor în segmentul upstream deduse din impozitul pe veniturile suplimentare. Deducerile se aplică până la atingerea valorii cumulate a investiţiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidenţa contabilă conform legilor în vigoare.
ANRM şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală verifică, conform competenţelor, realizarea investiţiilor în segmentul upstream deduse din impozitul pe veniturile suplimentare.
(10) În cazul înstrăinării investiţiilor pentru care s-a beneficiat de deducerea prevăzută la alin. (3) şi (4), deducerea acordată se scade din valoarea cumulată a investiţiilor în segmentul upstream proporţional cu raportul dintre valoarea investiţiilor cedate şi valoarea investiţiilor înregistrate în segmentul upstream în perioada de referinţă în care a fost acordată.
(11) Impozitul asupra veniturilor suplimentare, calculat în condiţiile prezentei legi, reprezintă, pentru operatorii economici cheltuială deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal, în condiţiile prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare”
- Articolul 20 se modifică şi se completează şi va avea următorul conţinut:
„Art. 20 - (1) Pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, titularii acordurilor, inclusiv operatorii economici afiliaţi acestora:
a) au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la preţurile şi în cantităţile determinate de către aceştia, în acord cu legislatia naţională precum si cu principiile Uniunii Europene de piaţă liberă;
b) nu pot face obiectul unor restrictii referitoare la preţ, comercializare, ofertare şi/sau vanzare a hidrocarburilor după data de 31 decembrie 2022, cu excepţia prevederilor legale obligatorii din România precum si ale Uniunii Europene;
(3) Prin derogare de la aliniatul (1) si/sau (2), Guvernul, prin Hotarare de Guvern, la propunerea Ministerului Energiei, in situatie de criza energetica si/sau de distorsiune a aprovizionarii cu gaze naturale a Romaniei, poate lua măsuri de vânzare cu prioritate în Romania, a cantităţilor de gaze naturale extrase din perimetrele respective.
4) În vederea protejării siguranţei energetice a României, contractele bilaterale de tranzacţionare a cantităţilor de gaze exploatate din perimetrele reglementate de prezenta lege, vor fi notificate spre avizare Autorităţii Naţionale de Reglementare a Energiei
(5) Pentru contractele menţionate la alin (4) Statul Român prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale - A.N.R.S.P.S va avea drept de preemţiune pentru achiziţionarea cantităţilor de gaze ce urmează a fi tranzacţionate, în condiţiile contractuale negociate de către cei doi operatori economici.
- Articolul 21 se modifică şi se completează şi va avea următorul cuprins:
„Art. 21 - (1) Regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare, prevăzute la art. 18 şi art. 19, odată ce au fost introduse în acordurile petroliere, nu se vor modifica, indiferent sub ce formă, în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, pe toată durata acestora.
(2) Prevederile art. 20 vor rămâne nemodificate pe toată durata acordurilor.”
- Articolul 25 litera n) se abrogă.
- Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art.33 - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în cazul acordurilor petroliere offshore şi onshore de adâncime, nu se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 73/2018, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 261/2013, cu modificările ulterioare„
- Articolul 34 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 34 - Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi titularii de acorduri petroliere pot încheia acte adiţionale la acordurile petroliere referitoare la perimetre petroliere reglementate de prezentata lege, aflate în curs de executare la data de 1 ianuarie 2022, pentru a reflecta la nivel contractual prevederile art. 18, 19, 20 şi 21.
În expunerea de motive se arată că, pentru a obţine un sistem fiscal competitiv şi a permite investitorilor un nivel normal al rentabilităţii, este necesară eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preturile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri (intre 45,71 lei/MWh şi 85 lei/MWh), cu menţinerea grilei de impozitare în cazul veniturilor suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari de 85 lei/MWh.
Impozitul pe veniturile suplimentare şi impozitul pe profit şi sunt două impozite diferite şi de aceea este necesară o bază impozabilă corespunzătoare, determinată în mod adecvat. Cele două impozite au reguli diferite de determinare, aşadar, potrivit practicii internaţionale relevante, nu se justifică limitarea unui drept de deducere stabilit prin reguli general aplicabile impozitului pe profit, prin deducerea aplicabilă pentru impozitul pe veniturile suplimentare ,
De asemenea, se propune creşterea de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investiţiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar, pentru a încuraja investiţiile în acest sector.
În plus, se propune eliminarea limitării deducerii investiţiilor pentru calculul impozitului pe profit, pentru a asigura respectarea principiului Codului Fiscal care prevede ca toate sectoarele de activitate să fie tratate uniform. În prezent, această limitare împiedică operatorii offshore să deducă amortizarea tuturor investiţiilor efectuate, datorând impozit pe profit la o bază impozabilă artificial mărită, fiind astfel discriminaţi comparativ cu restul agenţilor economici.
Totodată de reglementează regimul fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari de 3000m
Se propune eliminarea utilizării preţului de referinţă în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare. În acest fel, sunt respectate principiile fiscalităţii prevăzute de Codul Fiscal şi România se va alinia cu practica internaţională referitoare la determinarea impozitelor upstream pe baza preţurilor realizate.
Modificările propuse reflectă practica internaţională în industria de petrol şi gaze, se mai arată în expunerea de motive.
Conform unui studiu realizat în luna iunie 2021 de compania de consultantă PwC, ”Studiu comparativ privind impozitarea specifică a producţiei de gaze naturale offshore din Europa”, în anul 2020, România avea cea mai mare rată efectivă de impozitare a sectorului de gaze naturale offshore (23%) comparativ cu restul de state europene relevante pentru producţia offshore, de aproximativ 4,3 ori mai mare decât media acestora, estimată la 5,3%.
Acest nivel ridicat de impozitare efectivă arată necesitatea modificării regimului fiscal, astfel încât acesta să devină atractiv investiţiilor, cu atât mai mult în contextul tranziţiei energetice. Astfel, pentru restabilirea echilibrului şi a competitivităţii regimului fiscal este necesară modificarea Legii Offshore (Legea nr. 256/2018).
Conform unui studiu realizat în luna iunie 2021 de compania de consultantă PwC, ”Studiu comparativ privind impozitarea specifică a producţiei de gaze naturale offshore din Europa”, în anul 2020, România avea cea mai mare rată efectivă de impozitare a sectorului de gaze naturale offshore (23%) comparativ cu restul de state europene relevante pentru producţia offshore, de aproximativ 4,3 ori mai mare decât media acestora, estimată la 5,3%.
Acest nivel ridicat de impozitare efectivă arată necesitatea modificării regimului fiscal, astfel încât acesta să devină atractiv investiţiilor, cu atât mai mult în contextul tranziţiei energetice. Astfel, pentru restabilirea echilibrului şi a competitivităţii regimului fiscal este necesară modificarea Legii Offshore (Legea nr. 256/2018), se mai menţionează în expunere.
Impactul la nivel macroeconomic al proiectelor de exploatare a descoperirilor de gaze naturale, precum şi continuarea operaţiunilor de explorare şi evaluarea a unor noi resurse de hidrocarburi în perimetrele offshore din Marea Neagră, include:
- Creşterea investiţiilor de capital vor acţiona ca un catalizator pentru creşterea economică a României
- Creşterea veniturilor bugetare
- Crearea sau menţinerea de locuri de muncă
· Creşterea contribuţiei la produsul intern brut
· Creşterea securităţii în aprovizionarea energetică
· Dezvoltarea furnizorilor locali şi a comunităţilor locale
· Accesul la tehnologii de ultimă oră;
· Îmbunătăţirea balanţei de plăţi externe a României
Creşterea şanselor ca România să se poziţioneze ca important pol energetic regional.
Modificările şi completările introduse prin proiect sunt de natură să stimuleze pozitiv firmele implicate direct, contractorii si alte companii din lanţul de aprovizionare pentru industria offshore precum şi sectoarele conexe, inclusiv cele care pot asigura o prelucrare superioară a gazelor naturale (ex. industria petrochimică, îngrăşăminte agricole, generarea de energie electrică, transporturi pe bază de gaz natural lichefiat sau comprimat, dezvoltarea reţelelor de distribuţie gaze naturale, producţia de hidrogen şi alţi noi combustibili cu emise reduse de carbon.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
