Executivul a solicitat Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură USR PLUS - AUR, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului. În documentul semnat de premier, Ludovic Orban este acuzat că a încălcat prevederile constituţionale pentru că nu a comunicat Guvernului moţiunea în ziua în care a fost depusă şi pentru că ulterior a comunicat o moţiune ”iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide”. Documentul face referire la ”comportamentul neconstituţional şi neloial al Parlamentului prin Preşedintele Camerei Deputaţilor”.
”Parlamentul României prin Preşedintele Camerei Deputaţilor a încălcat dispoziţiile constituţionale cu privire la obligaţia comunicării moţiunii de cenzură către Guvern în aceeaşi zi cu depunerea acesteia, în speţă în data de 3 septembrie 2021. De asemenea, Parlamentul României prin Preşedintele Camerei Deputaţilor, cu încălcarea Constituţiei şi a prevederilor regulamentare, a comunicat o moţiune de cenzură iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide care să reflecte manifestarea de voinţă a unei pătrimi din numărul parlamentarilor la data iniţierii respectivei moţiuni de cenzură”, susţine Guvernul în sesizarea depusă miercuri la CCR.
În sesizare este prezentată o cronologie a evenimentelor, de la momentul depunerii moţiunii de cenzură USR PLUS-AUR:
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
- În data de 3 septembrie 2021, la Cabinetul Preşedintelui Camerei Deputaţilor şi la Cabinetul Preşedintelui Senatului, a fost depusă moţiunea de cenzură „Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi!”, iniţiată de deputaţi şi senatori aparţinând Grupurilor parlamentare USR şi AUR din Camera Deputaţilor şi Senat (înregistrată sub nr.2MC/3.09. 2021).
- În data de 6 septembrie 2021, respectiv în data de 7 septembrie 2021, deci ulterior datei depunerii moţiunii de cenzură, sub semnătura liderilor Grupurilor parlamentare USR şi AUR din Camera Deputaţilor şi Senat, documentului iniţial i-au fost anexate alte tabele conţinând semnături ale parlamentarilor iniţiatori ai moţiunii de cenzură, după cum urmează: Grupul parlamentar AUR – la Senat, la data de 6 septembrie 2021; la Camera Deputaţilor, la data de 7 septembrie 2021; Grupul parlamentar USR – la Camera Deputaţilor, la data de 6 septembrie 2021.
- În data de 7 septembrie 2021, Preşedintele Camerei Deputaţilor a comunicat prim-ministrului moţiunea de cenzură nr. 2 MC depusă în 3 septembrie 2021, însoţită atât de tabele iniţiale, cât şi de noile înscrisuri. În plus, Preşedintele Camerei Deputaţilor a comunicat şi faptul că, pentru îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin art. 94 alin. 1 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile Permanente ale celor două Camere au fost convocate în şedinţă comună în datele de 3, 4, 6 şi 7 septembrie 2021, însă nu s-a putut întruni cvorumul de şedinţă, astfel încât nu a putut fi stabilită data şedinţei comune a celor două Camere consacrată prezentării acestei moţiuni de cenzură comunicate.
”Astfel, listele cu semnături pentru moţiunea de cenzură depusă în data de 3 septembrie 2021 au fost modificate/completate, sub semnătura liderilor de grup de o manieră insidioasă, prin înlocuirea semnăturilor nevalide, ceea ce atestă fără nicio tăgadă faptul că moţiunea de cenzură depusă în data de 3 septembrie 2021 şi comunicată în data de 7 septembrie 2021 nu îndeplinea la data depunerii condiţia numărului minim de parlamentari cerută de Constituţie în art. 113 alin. 2. De asemenea, din analiza conţinutului documentaţiei comunicate de Preşedintele Camerei Deputaţilor în data de 7 septembrie 2021, documentului iniţial (moţiunea de cenzură nr. 2MC din 3 septembrie 2021) i-au fost anexate noi tabele conţinând semnături ale parlamentarilor. Ca atare, rezultă faptul că Guvernului i-a parvenit un document completat, deci, diferit faţă de cel depus de iniţiatori în data de 3 septembrie a.c.”, susţine Guvernul în sesizare.
Sesizarea poate fi consultată AICI
Executivul acuză că verificarea condiţiilor de validitate ”nu a avut niciodată loc cu privire la cele 124 de semnături depuse în data de 3 septembrie 2021 şi nici cu privire la cele 34 de semnături depuse în data de 6 septembrie 2021, care vizau tot moţiunea de cenzură depusă în 3 septembrie 2021, toate fiind comunicate in corpore Guvernului de către Preşedintele Camerei Deputaţilor în data de 7 septembrie 2021”.
De asemenea, în opinia Guvernului, ”nu rezultă în mod necesar din interpretarea sistematică a textului regulamentar faptul că prezentarea moţiunii de cenzură trebuie să se facă în birourile permanente în aceeaşi zi în care a fost depusă în Parlament, însă comunicarea moţiunii către Parlament trebuie să se realizeze în aceeaşi zi în care moţiunea a fost depusă”, iar ”această interpretare sistematică este fundamentată şi de o logică instituţională”
”Comportamentul neconstituţional şi neloial al Parlamentului prin Preşedintele Camerei Deputaţilor nu poate fi justificat prin argumentul că birourile permanente ale celor două Camere nu s-au putut întruni din lipsă cvorum în şedinţele convocate în datele de 3, 4, 6 şi 7 septembrie 2021”, consideră Executivul.
”Considerăm că depăşirea prezentului conflict juridic de natură constituţională poate fi realizată numai prin sancţionarea de către Curtea Constituţională a Parlamentului, care şi-a realizat în mod abuziv competenţa prevăzută la art. 113 alin. 2 din Constituţie. În consecinţă, solicităm Curţii Constituţionale să constate că nerespectarea prevederilor art. 113 alin. 2 din Constituţie atât sub aspectul condiţiilor de validitate pentru iniţierea moţiunii de cenzură, cât şi sub cel al obligaţiei comunicării acesteia către Guvern la data depunerii împiedică continuarea derulării procedurii parlamentare prin trecerea la etapele prezentării şi dezbaterii moţiunii de cenzură”, se arată în document.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
