UDMR susţine că a votat în favoarea modificării legii statutului judecătorilor şi procurorilor pentru că vrea "un stat de drept, nu un stat dirijat de procurori", iar separarea puterilor în stat ar fi în interesul tuturor cetăţenilor, contribuind la garantarea statului de drept. UDMR mai susţine că legea adoptată luni de Camera Deputaţilor "nu prevede controlul politic asupra sistemului judiciar, ci asigură independenţa acestuia".
"Separarea puterilor în stat este în interesul tuturor cetăţenilor. Avem nevoie de această modificare legislativă, deoarece contribuie la garantarea statului de drept. Legea nu prevede controlul politic asupra sistemului judiciar, ci asigură independenţa acestuia. Nici preşedintele ţării nu se implică în procedura de numire a judecătorilor şi procurorilor, care, conform modificării adoptate luni, se aplică exclusiv pe criterii profesionale, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Rolul preşedintelui în numirea acestei categorii profesionale a devenit o formalitate şi astfel, clasa politică nu are niciun cuvânt de spus în numirea magistraţilor", arată reprezentanţii UDMR, într-un comunicat de presă transmis marţi.
Ei mai spun că UDMR sprijină lupta împotriva corupţiei, iar legea adoptată luni nu limitează în niciun fel acest efort şi prevede reglementări clare, care se aplică tuturor, în mod egal.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
"Judecătorii şi procurorii trebuie să îşi exercite atribuţiile separat şi independent unul de celălalt. A fost nevoie de această modificare, pentru că, până acum, legislaţia nu prevedea acest aspect. Într-un stat de drept procurorii nu fac parte din puterea judecătorească a statului. Cine greşeşte trebuie să îşi asume consecinţele. Dacă se dovedeşte că un judecător sau un procuror, cu rea-credinţă sau dintr-o neglijenţă gravă a comis o eroare judiciară care a provocat prejudicii, statul va avea obligaţia să tragă la răspundere procurorul sau judecătorul vinovat. Până în acest moment, statul nu avea această obligativitate. În conformitate cu modificarea aprobată astăzi, cel prejudiciat are dreptul să ceară despăgubiri statului, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile", mai argumentează UDMR.
La iniţiativa UDMR, în acest proiect de lege a fost introdusă o prevedere potrivit căreia judecătorii şi procurorii au obligaţia de să depună o declaraţie pe propria răspundere, prin care să demonstreze că nu sunt şi nu au fost colaboratori ai serviciilor secrete. Serviciilor de informaţii le este interzis să racoleze angajaţi din sistemul judiciar, iar încălcarea acestei interdicţii de colaborare între judecători, procurori şi serviciile secrete va constitui o infracţiune la adresa independenţei justiţiei şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani. Prin derogare de la orice alte legi sau prevederi, informaţiile, deciziile, hotărârile, protocoalele, ordinele şi orice alte acte emise sau co-semnate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării sau de un serviciu de informaţii, care vizează sau are legătură cu justiţia sunt informaţii de interes public şi nu se vor putea secretiza, aşa cum s-a procedat până acum.
Camera Deputaţilor a adoptat luni cu 179 de voturi ”pentru” şi 90 de voturi ”împotrivă” modificările aduse legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor într-o şedinţă de vot final convocată ad-hoc. De asemenea, a fost adoptată, cu 167 de voturi ”pentru” şi 90 de voturi ”împotrivă” şi modificarea legii ANI, care prevede că interdicţiile aplicate senatorilor şi deputaţilor descoperiţi de Agenţia Naţională de Integritate în conflict de interese în perioada 2007 - 2013 încetează de drept.
Deputaţii PNL şi USR au încercat să amâne votul pe legea 303/2004 privind statutul magistraţilor şi pe modificarea legii ANI abordând strategia dreptului la replică: un deputat care vorbea de la tribună invoca numele altui deputat prezent, care la rândul lui, potrivit regulamentului, avea dreptul să îi dea replica celui care i-a rostit numele.
Preşedintele de şedinţă, social-democratul Gabriel Vlase, a tăiat în repetate rânduri microfonul membrilor opoziţiei şi la un moment dat chiar a pus capăt intervenţiilor deputaţilor PNL şi USR. Deputaţii USR au fluierat pe tot parcursul sesiunii de vot, iar liberalii au bătut cu palmele în bănci.
Decizia de convocare a sesiunii de vot final a fost luată de comitetul liderilor, la propunerea liderului deputaţilor PSD, Ioan Munteanu. În mod normal, sesiunea săptămânală de vot final în Camera Deputaţilor este marţi, după prânz.
”Care e diferenţa dacă a azi sau dacă e mâine?”, a spus Florin Iordache, întrebat de ce intră azi la vot final legea 303/2004 şi nu marţi, aşa cum este normal. ”Noi nu ţinem şedinţele de Birou Permanent în funcţie de cum se organizează protestatarii”, a mai spus el.
Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost adoptată miercurea trecută pe articole în Camera Deputaţilor, într-o şedinţă maraton care a durat peste 12 ore, votul final fiind însă amânat pentru că PSD - ALDE - UDMR nu au reuşit să strângă suficienţi deputaţi pentru a adopta actul normativ.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
