Sesiunea extraordinară a Parlamentului - care a început în 2 iulie - ar urma să se încheie joi. Încă din primele zile ale sesiunii, parlamentarii au adoptat modificările asupra Codului penal, Codul administrativ, care prevede, printre altele, pensii speciale pentru aleşii locali şi Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră. De asemenea, Biroul permanent al Senatului a fost convocat joi, de la ora 18.00. Senatorul USR Vlad Alexandrescu spune că senatorii au fost convocaţi în şedinţă prin SMS, fără niciun fel de explicaţie şi fără niciun fel de ordine de zi. "Ne cheamă să decidem ceva, dar nu ştim ce trebuie să decidem, nu ştim ce plănuiesc. Cel mai probabil, vor să prelungească sesiunea extraordinară a Senatului până pe 10 august, cum spun unele surse, dar nu putem fi siguri căci democraţia se face în secret în Parlamentul României din câte se vede", a scris Alexandrescu pe contul său de Facebook.
Pe site-ul Senatului a fost publicat miercuri seară anunţul privind convocarea şedinţei de Birou permanent joi, de la ora 18.00, când se încheie şi sesiunea extraordinară.
Senatorul USR Vlad Alexandrescu a scris pe contul său de Facebook că senatorii au fost convocaţi în şedinţă prin SMS, fără niciun fel de explicaţie şi fără niciun fel de ordine de zi.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
"Este inacceptabil ce se întâmplă, tratează opoziţia parlamentară ca pe nişte slugi ai unui singur om! Mi-au trimis astăzi un mesaj prin care sunt convocat la Biroul Permanent al Senatului, MÂINE, fără niciun fel de explicaţie, niciun fel de ordine de zi. Ne cheamă să decidem ceva mâine, dar nu ştim ce trebuie să decidem, nu ştim ce plănuiesc. Cel mai probabil, vor să prelungească sesiunea extraordinară a Senatului până pe 10 august, cum spun unele surse, dar nu putem fi siguri căci democraţia se face în secret în Parlamentul României din câte se vede", a scris Alexandrescu.
El a precizat că a cerut detalii, dar Secretariatul General al Senatului a spus că nu ştie de ce a fost convocată şedinţa.
"Am sunat la Direcţia Secretariatului General, am dat de şeful direcţiei şi l-am întrebat pentru ce ne convoacă mâine, ce trebuie să discutăm, care este temeiul întâlnirii. Răspunsul clasic: nici eu nu ştiu, am primit un telefon, eu sunt un simplu funcţionar etc. Oamenii ăştia acţionează în cel mai sovietic stil posibil, numai Stalin mai convoca adunări la 2 noaptea cu o oră înainte printr-un simplu telefon. Nimic scris, regulamentul este complet ignorat", a mai scris senatorul USR.
Alexandrescu mai spune că, în lipsa liderului Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Comisiei SRI, Claudiu Manda, este cel care a convocat întâlnirea.
"Cu Tăriceanu plecat, se pare că acum Claudiu Manda se află la butoane şi vrea să ne prezentăm drepţi, la raport, mâine la ora 18. Înţelegeţi cum stau lucrurile în fapt? Întreaga instituţie a Senatului României se află la dispoziţia unui singur om. Chiar şi în sesiunea asta extraordinară, au decis să se ţină doar două şedinţe de plen, să voteze ceea ce îi interesa, iar de o săptămână şi ceva nu se mai întâmplă nimic pentru că au plecat deja în vacanţă. Acum vor să încerce să extindă perioada sesiunii extraordinare, pentru a putea da, oricând, o altă Ordonanţă de Urgenţă (dacă se intră în vacanţă parlamentară, guvernul nu mai poate da OUG). Ţin parlamentul la picior şi sute de parlamentari la dispoziţie pentru interesele lor", adăugat Vlad Alexandrescu.
Sesiunea extraordinară a Parlamentului, programată să se încheie joi, a început în 2 iulie, miza fiind adoptarea contestatelor modificări la Codul penal, dar şi Codul administrativ.
Codul penal
La două zile după începerea sesiunii extraordinare, proiectul de modificare a Codului penal a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu 167 de voturi ”pentru”, 97 de voturi "împotrivă" şi 19 abţineri, în condiţiile în care erau necesare minimum 165 de voturi favorabile. Fiind un moment îndelung aşteptat de majoritatea PSD-ALDE, rezultatul final a fost primit cu aplauze de către deputaţii majorităţii.
Codul penal a fost contestat la CCR de către ICCJ şi ale PNL şi USR, iar CCR se va pronunţa în acest caz în 25 septembrie.
Printre cele mai importante modificări la Codul penal se numără redefinirea abuzului în serviciu şi abrogarea neglijenţei în serviciu.
Astfel, a fost eliminată din sfera infracţiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern, iar articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu a fost abrogat.
Totodată, comisia a decis modificarea definiţiei din Codul penal a grupului infracţional organizat, în sensul că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi fără a avea o continuitate.
Cea mai contestă modificare este cea a Articolului 297 cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu. Acesta a fost modificat astfel că infracţiunea nu se pedepseşte dacă prejudiciul este până în salariul minim brut pe economie - 1.900 de lei. În plus, se consideră abuz în serviciu dacă scopul este de a obţine foloase materiale necuvenite pentru sine, soţ sau rude până la gradul II.
"Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă", este noua formă a articolului.
Forma actuală a articolului privind abuzul în serviciu nu prevedea un prag până la care fapta nu se pedepseşte penal: "Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică", scrie în actuala formă a infracţunii de abuz în serviciu din Codul penal".
Codul administrativ
De asemenea, Parlamentul a adoptat proiectul de lege privind elaborarea Codului administrativ, care prevede, printre altele, ca primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene aleşi după anul 1992 să primească o pensie specială în limita a trei mandate, precum şi faptul că pot avea calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială.
Opoziţia a criticat proiectul legislativ, acuzând “destructurarea funcţiei publice”, în timp ce PSD susţine că proiectul este dorinţa coaliţiei de a eficientiza administraţia.
Comisia specială pentru elaborarea Codului administrativ, condusă de către deputatul PSD Marcel Ciolacu, a dat, la începutul lunii iunie, raport favorabil asupra tuturor modificărilor aduse. Membrii PSD, PNL, ALDE şi UDMR au votat în favoarea modificărilor, în timp ce USR s-a abţinut de la vot.
"Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acoră drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare", se arată în amendamentul adoptat de Comisie.
O altă modificare le permite aleşilor locali să aibă calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. De asemenea, potrivit propunerii, cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzut la al. 1 se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0.40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. Totodată, pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public.
Şi acest proiect a fost atacat la CCR de către opoziţie, printre nemulţumiri numărând-se acordarea pensiilor spciale.
Legea offshore
Tot în 9 iulie, Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră, a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu 175 de voturi "pentru", 30 "împotrivă" şi 30 de abţineri. USR, PNL şi PMP nu au votat.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a susţinut că legea, adoptată de Camera Deputaţilor într-o formă mult diferită de cea adoptată de Senat, va ajuta România să nu mai fie dependentă energetic de ruşi.
Legea va impune operatorilor să plătească impozite progresive pe venituri suplimentare, 50% din toată producţia va trebui tranzacţionată pe piaţa românească, iar sumele obţinute vor fi direcţionate spre parteneriatele public-private.
”Nu puteam accepta ca România să-şi păstreze în continuare dependenţa energetică de ruşi. Faptul că am pus 50% din toată producţia pe contracte bilaterale, iar 50% tranzacţionare pe piaţa românească, înseamnă că România devine una dintre puţinele ţări din lume care devine independentă energetic”, a spus Dragnea.
Dragnea a prezentat o variantă mult modificată a legii faţă de cea adoptată de Senat chiar în timp ce aceasta era discutată în comisiile de specialitate. El consideră că suma totală încasată de statul român va depăşi 20 de miliarde de dolari după adoptarea noilor măsuri.
Această lege a generat controverse în Coaliţia PSD-ALDE, purtătorul de cuvânt al ALDE, deputatul Varujan Vosganian, afirmând că ceea ce şi-a dorit ALDE să apară în Legea offshore nu se regăseşte şi se impune “o intervenţie de urgenţă pe actul normativ”. El a spus că în Coaliţie nu a existat dialog pe acest act normativ, că propunerile ALDE au fost avizate negativ de Guvern, iar parlamentarii ALDE au fost puşi într-o “situaţie delicată”.
Cererea de reexaminare formulată de preşedintele Iohannis asupra legii privind statutul magistraţilor, respinsă de Senat
Tot în această sesiune, respectiv în 10 iulie, Senatul, în calitate de for decizional, a respins cererea de reexaminare formulată de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor. Una dintre modificările făcute la finalul anului trecut la această lege de către Comisia specială pentru legile justiţiei a fost aceea că preşedintele poate refuza o singură dată numirea procurorilor de rang înalt. În forma iniţială a legii, nu era limitat numărul de refuzuri pe care preşedintele le putea formula.
În 11 iulie, PNL şi USR au sesizat din nou Curtea Constituţională cu privire la modificările aduse acestei legi, iar miercuri CCR a respins această sesizare.
De asemenea, Comisia de la Veneţia a transmis pe 13 iulie că îşi exprimă preocuparea deosebită cu privire la procedurile de numire şi revocare a procurorilor-şefi, limitarea libertăţii de exprimare a magistraţilor şi noile dispoziţii referitoare la răspunderea magistraţilor, precum şi în legătură cu noua direcţie pentru investigarea infracţiunilor magistraţilor, precum şi prevederi care ar putea slăbi rolul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ca garant al independenţei judecătoreşti. În opinia preliminară, Comisia face o serie de recomandări către autorităţile de la Bucureşti, între care să reexamineze sistemul de numire, respectiv revocare a procurorilor de rang înalt, pentru a asigura condiţiile unei proceduri obiective, prin menţinerea rolului instituţiilor avute de Preşedinte şi de CSM, astfel încât să echilibreze influenţa ministrului justiţiei.
O altă recomandare este eliminarea sau definirea mai bună a prevederilor care permit procurorilor superiori să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile date de procurori. Experţii Comisiei de la Veneţia propun şi eliminarea restricţiei propuse privind libertatea de exprimare a judecătorilor şi procurorilor. Alte recomandări ale Comisiei vizează: modificarea dispoziţiilor privind răspunderea financiară a magistraţilor astfel încât să se asigure că acţiunea în despăgubire are loc numai după stabilirea răspunderii magistratului de către CSM în cadrul procedurii disciplinare; reexaminarea, în vederea unei mai bune precizări a acestora, a motivelor revocării membrilor CSM; eliminarea posibilităţii de a revoca membrii CSM; renunţarea la schema de pensionare anticipată propusă, cu excepţia cazului în care se poate constata că nu va avea un impact negativ asupra funcţionării sistemului.
Proiect care pedepseşte hărţuirea psihologică şi hărţuirea stradală
Parlamentul a mai adoptat în această sesiune un proiect de lege pentru modificarea Legii 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, care prevede că hărţuirea psihologică şi hărţuirea stradală se pedepsesc cu amendă contravenţională cuprinsă între 3.000 şi 10.000 de lei. Astfel, după alineatul 1 al articolului 6 din actuala lege 202/2002 s-a adăugat următoarea prevedere: “Se interzic comportamentele de hărţuire, hărţuire sexuală sau hărţuire psihologică atât în public, cât şi în privat”. Printre altele, discriminarea pe bază de sex sau prin utilizarea de către angajator a unor practici care dezavantajează persoanele de un anumit sex, în legătură cu relaţiile de muncă, discriminarea pe bază de maternitate a femeilor gravide sau care alăptează şi hărţuirea sexuală se pedepsesc cu amendă contravenţională cuprinsă între 3.000 şi 10.000 de lei". În forma iniţială adoptată de Senat, amenda contravenţională era cuprinsă între 3.000 şi 100.000 de lei.
O altă modificare arată că aceste contravenţii pot fi constatate de Ministerul de Interne, prin Poliţia Română, Jandarmerie, Poliţia Locală şi Poliţia de Frontieră.
Proiect de lege prin care incompatibilităţile se prescriu după trei ani
Tot în această sesiune extraodrinar[, Senatul, în calitate de for decizional, a adoptat, cu 72 de voturi "pentru" şi 13 voturi "împotrivă", proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 176/2002 privind exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Potrivit propunerii deputatului PSD Cătălin Rădulescu, incompatibilităţile se prescriu la trei ani de la data săvârşirii lor.
Astfel, în articolul 25 din legea 175/2002 s-a adăugat un nou alineat 5, care spune că: "Faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor”.
În luna decembrie 2017, deputatul PSD Cătălin Rădulescu, alături de alţi peste o sută de parlamentari social-democraţi, au înregistrat o iniţiativă legislativă potrivit căreia faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de trei ani de la data săvârşirii lor. Potrivit expunerii de motive, ”iniţiatorii propun introducerea unui termen de prescripţie a faptelor ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate, având în vedere că şi în materia mai gravă, a ilicitului penal, există o astfel de instituţie juridică, mai precis prescripţia răspunderii penale. De asemenea, nu este nici moral şi nici legal ca aceste fapte să fie imprescriptibile”.
Votul de încredere pentru Gabriel Vlase la şefia SIE
În sesiunea extraordinară programată să se încheie joi, plenul reunit al Parlamentului i-a acordat votul de încredere lui Gabriel Vlase, propunerea preşedintelui Klaus Iohannis pentru preluarea postului de director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE). Parlamentarii au votat pe buletine, astfel că au fost 340 de voturi "pentru" şi 31 de voturi "împotrivă".
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis în 14 iunie o scrisoare preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, în care propune numirea în funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe a deputatului PSD Petru-Gabriel Vlase. Iohannis a explicat ulterior că a ajuns la nominalizarea deputatului PSD Gabriel Vlase pentru funcţia de director al SIE după o analiză atentă şi ţinând cont de experienţa şi pregătirea acestuia.
Gabriel Vlase este vicepreşedinte PSD, deputat de Bacău aflat la al patrulea mandat şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Conform CV-ului său, este doctor în ştiinţe militare şi informaţii la Academia Naţională de Informaţii (ANI). În 2015, numele lui Vlase apărea în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri din judeţul Bacău, în care fostul deputat Viorel Hrebenciuc a fost condamnat, în luna mai a acestui an, la doi ani de închisoare cu executare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
