Roxana Mînzatu, propunerea României pentru funcţia de comisar european, susţine că discuţia despre cotele de gen în politică este formulată greşit. ”Cotele sunt doar un filtru aplicat după ce ne uităm că omul e pregătit şi capabil să facă treaba respectivă. Nu vorbim de cote decât după ce am aplicat criteriul de competenţă”, a explicat Mînzatu, care este de părere că societatea tratează cu dublă măsură bărbaţii şi femeile din funcţii publice. ”Când un bărbat eşuează, gafează sau face o greşeală într-o poziţie de înaltă autoritate publică, nu-i spunem: „Du-te acasă că eşti bărbat! Haide, ne-am lămurit cu bărbaţii, nu eşti în stare de nimic”. Nu! În schimb, dacă o femeie este pusă sub reflector, face o greşeală, are o prestaţie inferioară, spunem: ”Păi, vedeţi, aţi vrut femei! Uite ce fac! Să vină un bărbat, că n-ai cu cine!”, a explicat Mînzatu, la Prima TV,
Roxana Mînzatu, viitor comisar european din partea României, a fost întrebată în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă susţine cota de gen în politică.
”În primul rând, discuţia e formulată greşit. Vorbim de cote pentru femei şi pentru bărbaţi competenţi. Şi când s-a vorbit de candidatura mea: „Nu vă simţit jignită că aţi fost propusă pentru că sunteţi femeie?”. Păi, nu! Am fost propusă în primul rând ca om, că am o competenţă relevantă. Şi apoi s-a căutat şi criteriul de gen, pentru că e imposibil să crezi că într-o societate, România sau lumea întreagă, în care ai jumătate femei şi jumătate bărbaţi, avem aşa un deficit de competenţe la femei şi toată competenţa se concentrează numai în bărbaţi. Nu pot să-ţi imaginez o Românie condusă de trei decenii şi jumătate de 80% parlamentari bărbaţi, de 95% primari bărbaţi şi să spui: Domnule, nu sunt mai multe femei pentru că efectiv nu sunt suficient de bune”. Câtă vreme în şcoală, până la nivel universitar, vedem un echilibru de competenţă şi performanţă fete-băieţi, uneori poate că fetele sunt la un nivel superior. Şi de îndată ce se duc în piaţa muncii ele se blochează în zona executivă şi ”middle management” (conducere intermediară - n.r.) şi nu reuşesc să străbată până la poziţii de decizie. Deci vin şi spun că până nu reuşim să schimbăm ceva în mentalul colectiv aducând femei competente, ca şi bărbaţi competenţi, în poziţii de decizie, oamenii nu vor fi expuşi la ideea că şi femeia, şi bărbatul pot conduce o instituţie, un portofoliu, o companie la fel de bine, şi în continuare vom avea această percepţie că femeile nu-şi doresc. Să ştiţi că este opinia mea, că e o legătură directă între violenţa domestică, între maniera în care femeile sunt percepute ca victime şi abuzate şi absenţa femeilor din zona poziţiilor publice de autoritate”, a explicat Roxana Mînzatu.
Viitorul comisar european al României este de părere că societatea tratează cu dublă măsura prestaţia bărbaţilor şi a femeile din funcţii publice.
”Dacă în 35 de ani, organic, natural, femeile n-au reuşit să depăşească numeric un anumit prag în poziţii de decizie, e nevoie de cote. Încă o dată: nu vorbim de cote decât după ce am aplicat criteriul de competenţă. Aş vrea să mai zic un lucru. Când un bărbat eşuează, gafează sau face o greşeală într-o poziţie de înaltă autoritate publică, nu-i spunem: ”Du-te acasă că eşti bărbat! Haide, ne-am lămurit cu bărbaţii, nu eşti în stare de nimic”. Nu! În schimb, dacă o femeie este pusă sub reflector, face o greşeală, are o prestaţie inferioară, spune: ”Păi, vedeţi, aţi vrut femei! Uite ce fac! Să vină un bărbat, că n-ai cu cine”. Cotele sunt doar un filtru aplicat după ce ne uităm că omul e pregătit şi capabil să facă treaba respectivă”, a conchis Roxana Mînzatu.
Iniţial, premierul Marcel Ciolacu l-a susţinut pe eurodeputatul PSD Victor Negrescu pentru funcţia de comisar european din partea României. Ulterior, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a solicitat premierului Ciolacu să propună o femeie, astfel încât să fie respectată egalitatea de gen din viitorul cabinet european. În consecinţă, Guvernul a trimis la Bruxelles numele Roxanei Mînzatu, eurodeputat PSD şi fost ministru al Fondurilor Europene pentru o scurtă perioadă în Guvernul Dăncilă. În final, Ursula von der Leyen i-a alocat Roxanei Mînzatu portofoliul intitulat ”Oameni. Competenţe. Pregătire”, dar şi funcţia de vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene. În total, sunt 6 posturi de vicepreşedinte executiv, din care patru sunt ocupate de femei. Dincolo de funcţiile de conducere, Ursula von der Leyen n-a reuşit să impună egalitatea de gen la nivelul portofoliilor. Doar 9 femei se regăsesc în cele 27 de funcţii care formează Comisia Europeană.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
