PSD şi-a însuşit proiectul de lege elaborat de Academia Română privind propria funcţionare şi l-a depus în Parlament, preluând aproape integral solicitările instituţiei: preşedintele va avea rang de ministru, salariile titularilor cresc şi sunt indexate cu inflaţia, Academia va beneficia de scutiri de taxe şi impozite, va putea elabora proiecte legislative care vor fi însuşite de Guvern şi va beneficia de un proces de restituire cu "celeritate" a tuturor proprietăţilor pierdute abuziv, în caz contrar primind despăgubiri.
Proiectul este semnat de 42 de parlamentari PSD, printre care şi Ecaterina Andronescu, Mihnea Costoiu, Carmen Dan, Mihai Fifor, Şerban Nicolae, Adrian Ţuţuianu şi Florin Iordache, precum şi liberalul Daniel Zamfir şi senatorul ALDE Ion Hadârcă. Iniţiatorul principal al legii este Ecaterina Andronescu.
Propunerea a fost iniţiată în septembrie 2016 de către Academia Română, de către preşedintele Ionel Vlad şi însuşită acum de PSD.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Potrivit iniţiativei, Academia va beneficia de facilităţi şi scutiri de taxe. "Academia Română beneficiază de sprijinul financiar al Statului în realizarea misiunii şi a obiectivelor sale. (...) Academia Română beneficiază de scutirea de taxe şi impozite, precum şi de alte facilităţi stabilite de lege", se arată în proiect. În acest moment, Academia are scutiri doar pe terenuri şi clădiri, iar actuala lege nu explicitează în ce alte domenii vor fi aceste "facilităţi".
Pe lângă facilităţile pentru Academie, proiectul instituie reguli identice şi pentru fundaţiile din administrare, precum Fundaţia Familiei Menachem H. Elias, Spitalul Universitar de Urgenţă "Elias", Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulator şi Medicină Preventivă Bucureşti, Sanatoriul din Olăneşti, Fundaţia Patrimoniu şi Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă.
Printre facilităţi se numără şi asigurarea, de la bugetul de stat, a cotizaţiilor aferente Academiei Române ca membru în asociaţii academice europeneşi mondiale. În acest moment, Academia este finanţată de stat, însă această prevedere înseamnă că aceste cotizaţii vor fi plătite separat, şi nu prin bugetul acordat anual.
Academia Română va avea şi drept indirect de iniţiativă legislativă, dar va avea şi dreptul de a aviza acte legislative.
"(Academia - n.r.) avizează proiecte de acte normative care privesc domeniile de activitate ale Academiei Române, (...) elaborează proiecte de acte normative din domeniul său de activitate, care se supun spre însuşire şi aprobare Guvernului", potrivit proiectului.
Vor creşte şi salariile membrilor Academiei. Ei vor trece de la o indemnizaţie fixă, de 3.000 de lei, la una "echivalentă cu salariul maxim al unui profesor universitar". Asta ar însemna salarii de aproximativ 4.000-4.500 lei. Odată cu noua lege a salarizării, aceste salarii vor ajunge însă la peste 10.000 de lei din 2022.
Preşedintele Academiei va avea rang de ministru, iar vicepreşedinţii şi secretarul general rang de secretari de stat, urmând a fi plătiţi corespunzător. De altfel, deputaţii au introdus în legea salarizării, la anexa dedicată demnitarilor, şi funcţiile de conducere din Academia Română. Astfel, preşedintele Academiei va avea, din momentul intrării în vigoare a legii, un coeficient salarial de 10,5, identic cu al unui ministru. La rândul lor, vicepreşedinţii şi secretarul general al Academiei vor avea un coeficient de 8, identic cu al secretarilor de stat. Asta va însemna salarii de aproximativ 15.000 lei.
Şi numărul de posturi va creşte, de la 126, la 176.
Proiectul vine şi cu un capitol dedicat patrimoniului instituţiei. Academia vrea să primească înapoi toate proprietăţile pierdute, cerând rezolvarea problemei "cu celeritate".
"Se restituie în patrimoniul Academiei Române bunurile mobile şi imobile de care aceasta a fost deposedată în mod abuziv, cu sau fără titlu şi care nu au fost restituie până în prezent, indiferent dacă au făcut sau nu obiectul procedurilor prevăzute în legi speciale", se arată în proiect.
Dacă, din motive obiective, nu se poate restitui o anumită proprietate, Academia va trebui să primească una de valoare echivalentă sau să beneficieze de "măsuri reparatorii".
Proiectul a fost depus în Senat, iar Camera Deputaţilor va fi for decizional.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
