Mai mulţi parlamentari de la PSD, printre care şi Ministra Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse Natalia Intotero, au depus la Senat un proiect de lege pentru instituirea lui 2025 ca „Anul Naţional al Copilului”. Prin instituirea anului 2025 ca „An Naţional al Copilului", acest proiect de lege îşi propune să evidenţieze, atât pentru public cât şi pentru autorităţile competente, necesitatea consolidării măsurilor de sprijin pentru copii şi de promovare a drepturilor acestora, arată iniţiatorii, în expunerea de motive propunerii legislative.
„Asigurarea unui cadru naţional favorabil pentru dezvoltarea lor armonioasă reprezintă concretizarea principiului fundamental al interesului superior al copilului. Acest principiu este definit în Constituţia României, la articolul 49 alineatul (1), prin una dintre cele mai puternice şi inechivoce formulări constituţionale din dreptul modern: «Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor.» Astfel, se urmăreşte stimularea unei abordări integrate şi coordonate la nivelul întregii societăţi, pentru a răspunde eficient nevoilor complexe ale copiilor. Anul 2025 are potenţialul de a marca instituirea acestui regim special de protecţie şi asistenţă pentru copii şi drepturile lor”, mai indică expunerea de motive a iniţiativei legislative.
Proiectul de lege prevede o serie de direcţii de acţiune, printre care organizarea de manifestări dedicate dezvoltării sociale, educaţionale, culturale şi civice ale copiilor, alocarea de fonduri specifice pentru susţinerea acestor iniţiative şi prioritizarea investiţiilor în infrastructura destinată copiilor. Aceste direcţii de acţiune sunt concepute pentru a crea o bază solidă pentru implementarea unor proiecte sustenabile care să contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor şi la promovarea egalităţii de şanse pentru toţi.
Proiectul de lege prevede o serie de direcţii de acţiune, printre care organizarea de manifestări dedicate dezvoltării sociale, educaţionale, culturale şi
Implementarea acestui proiect de lege este aşteptată să aducă o serie de beneficii tangibile, printre care iniţiatorii enumeră:
- Prioritizarea alocărilor bugetare pentru infrastructura educaţională, de sănătate şi asistenţă socială.
- Implementarea programelor educaţionale inovative prevăzute de lege, pentru dezvoltarea personală şi intelectuală a copiilor afectaţi de sărăcie şi analfabetism funcţional.
- Îmbunătăţirea calităţii şi accesibilităţii serviciilor de sănătate destinate copiilor, inclusiv cele de sănătate mintală şi suport psihologic, în special pentru cei cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate.
- Dezvoltarea serviciilor sociale în comunităţile vulnerabile socio-economic în vederea asigurării respectării drepturilor copilului la standardele legale.
- Creşterea gradului de conştientizare la nivel societal şi instituţional cu privire la drepturile copilului şi necesitatea protejării acestora.
- Reducerea disparităţilor regionale în ceea ce priveşte accesul la servicii de calitate pentru copii, prin dezvoltarea de programe şi proiecte specifice fiecărei zone.
- Stimularea parteneriatelor între stat, sectorul privat şi organizaţiile neguvernamentale pentru dezvoltarea de proiecte şi programe sustenabile destinate copiilor.
„«Anul Naţional al Copilului» va reprezenta, în 2025 şi în anii care vor urma, un pas strategic în direcţia amplificării eforturilor naţionale de protecţie şi promovare a drepturilor copilului”, mai spune sursa menţionată.
De asemenea, susţin iniţiatorii, proiectul de lege vor contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale copiilor din România, fundamentând astfel o societate mai justă, mai incluzivă, unde drepturile şi bunăstarea fiecărui copil sunt recunoscute şi apărate în conformitate cu principiile Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului şi întreg sistemul legislativ românesc. Într-un moment în care provocările sociale şi educaţionale devin din ce în ce mai complexe, dedicarea unui an întreg copiilor subliniază angajamentul şi responsabilitatea colectivă a societăţii româneşti pentru viitor.
Conform proiectului de lege, „Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări dedicate dezvoltării sociale, educaţionale, culturale şi civice ale copiilor, iar „Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a manifestărilor prevăzute, în limita alocărilor bugetare aprobate.
De asemenea, „Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale vor prioritiza, în limita alocărilor bugetare aprobate, investiţiile necesare dezvoltării infrastructurii şi proiectelor a căror beneficiari finali sunt copiii”.Î
Propunerea legislativă mai prevede că, în contextul „Anului Naţional al Copilului", toate concursurile de proiecte destinate activităţilor non-profit, finanţate de autorităţile locale în baza Legii nr. 350/2005, vor include obligatoriu o componentă dedicată copiilor. Această componentă va avea ca obiectiv promovarea dezvoltării lor armonioase, a accesului la educaţie, la activităţi culturale, sportive şi de timp liber, precum şi protecţia drepturilor copilului.
„Proiectele propuse în cadrul concursurilor trebuie să demonstreze modul în care activităţile planificate contribuie la bunăstarea copiilor, inclusiv prin facilitarea accesului egal şi nediscriminatoriu la resursele oferite de proiect. Se va acorda prioritate iniţiativelor care vizează copiii din medii vulnerabile”, conform iniţiativel legislative a PSD.
Activităţile derulate sub auspiciile Anului Naţional al Copilului vor armoniza şi vor susţine eficient îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Strategia Naţionale pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului,„Copii protejaţi, România Sigură" 2023-2027, aprobată prin HG nr. 969 din 2023, mai indică sursa amintită.
Proiectul este înregistrat la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.